SURPRIZE , SURPRIZE, Având in vedere faptul ca rezolvarea problemelor noastre, legate de inechitățile din sistemul de...

Publicată de Mișu Naon pe Duminică, 4 octombrie 2020

vineri, 24 octombrie 2014

25 Octombrie




În fiecare an, pe 25 octombrie se sărbătorește Ziua Armatei Române, aniversându-se victoria finală pentru eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupația horthystă (25 octombrie 1944). Sărbătorirea Zilei Armatei române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959.

Cu acest prilej, mâine vor avea loc depuneri de coroane la Monumentul Eroilor din Cimitirul Sineasca, începând cu orele 10.00.

Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova

sâmbătă, 18 octombrie 2014

Adunare Generală


C O N V O C A T O R

În data de 21 octombrie ora 11.00, se convoacă Adunarea Generală a Filialei 1 Craiova, în Sala Oglinzilor de la Biblioteca Franceză.
La adunare este invitată să participe și Doamna Primar Lia Olguța VASILESCU. Cu acest prilej B.O. al Filialei 1 Craiova, invită să participe la adunare pe Domnul Președinte al SCMD col.(r.) Mircea DOGARU și Domnul Vicepreședinte col.(r.) Valeriu PRICINĂ.
Ordinea de zi a Adunării Generale este:
1. Informarea membrilor organizației referitoare la Rezoluția CNR 2014, și a aspectelor legate de lucrările acestui organism;
2. Prezentarea problemelor legate de întâlnirea Președintelui Filialei 1 Craiova, cu Domnul Vicepremier Gabriel OPREA;
3. Strategia Filialei Craiova în relația cu partenerii de dialog de care depinde Adoptarea în parlament a Legii Pensiilor Militare de Stat. 

PREŞEDINTELE FILIALEI 1 CRAIOVA A SCMD
Col.(r)

                    IOAN MIŞU NAON

joi, 16 octombrie 2014

Depunere de coroane

A N U N Ţ


Cu prilejul sărbătorii zilei de 25 Octombrie, Ziua Armatei, Oficialităţile Locale şi Garnizoana Craiova, organizează în cinstea eroilor căzuţi în lupta pentru ţară, festivitatea depunerii de coroane la cimitirul eroilor din Cimitirul Sineasca cu începere de la ora 10.00;
Vă aşteptăm în număr cât mai mare la eveniment!


BIROUL OPERATIV 

Concurs de tragere

A N U N Ţ


Miercuri 22 octombrie 2014, comandantul Garnizoanei Craiova, organizează pentru toate categoriile de militari în rezervă şi retragere concurs de tragere în poligonul Balta Verde începând cu ora 12.30;
Cei interesaţi de eveniment se vor adresa la sediul SCMD sau la telefon 0766339190;


BIROUL OPERATIV 

miercuri, 15 octombrie 2014

Frustrarile unui fost

Frustrările unui fost

14 octombrie 2014 Categoria ActualitateDespre Armata 169 afişări 

Scris de Marin Neacşu





             Dogaru Mircea, un lider de sindicat care nu vrea să ajungă premier ca Ciorbea , nici preşedinte ca Băsescu, nici puşcăriaş ca prietenul Cozma, dar măcar un consilier ceva…El nu face politică, face doar jocurile altora, după ofertă. Voiculescu a căzut, mai dă cineva ceva? Odată, de două ori….

Deja începe să plictisească subiectul, ca şi personajul Dogaru, iată că este a treia oară când mă aplec supra sa în ultimele 10 zile, după o tăcere sau o lipsă de băgare în seamă de luni de zile, în care l-am lăsat să se dezvolte să zburde pe câmpia sindicală fără să mai comentez. Probabil asta l-a făcut să creadă că a scăpat de un contestatar sau poate l-a întristat dacă ținem cont că în ultima săptămână s-a plâns de două ori că nu vorbeşte nimeni despre el, sau nu îl cheamă la evenimente să ciugulească şi el o alună, o măslină o scobitoare. Dacă am reînceput să scriu a fost pentru că oala a dat în răscol, fiertura risca să murdărească aragazul aşa că am decis să iau capacul de pe oală. Dar constat că ciorba a fost nespumuită şi continuă să iasă afară toată mizeria din legumele şi carnea puse la fiert. Cineva cu care am vorbit, un membru fondator al sindicatului îmi spunea că refuză să se mai amestece în această ciorbă pentru că pute. I-am spus că vrea nu vrea, rămânând în oală, tăcând şi bolborosind sub capac nu face altceva decât să contribuie la menținerea acestei ciorbe mirositoare.

Aş fi vrut să nu mă mai amestec, credeam că am fost destul de clar şi convingător în cele două articole vizavi de ultimele activități, declarații şi comunicate ale domnului Dogaru, dar iată că ori domnul Dogaru este masochist, ori şi-a pierdut definitiv uzul rațiunii cum spunea Rică. Ultimele comunicate, ultimele „plângeri” scot în față la nivel caricatural, în întreaga hidoşenie, o boală şi un caracter ale unui lider de sindicat care nu face de râs numai haina militară ci şi natura umană. Spuneam că m-a învins, în sensul că a depăşit chiar şi ceea ce credeam eu că e în stare să facă sau să spună, dar văd că acum a depăşit şi limitele rațiunii. Trebuie să fii ori bolnav, ori teribil de disperat ca să poți afirma ceea ce a afirmat domnul Dogaru în ultimele sale intervenții. Să luăm pe rând câteva dintre ele:

1. În data de 01.10.2014 apare pe blogul cică personal al domnului Dogaru, un bilanț al SCMD. Trec peste faptul că toate punctele de vedere care apar pe acel blog PERSONAL, sunt semnate ca preşedinte al SCMD, că blogul său aşa zis personal este găzduit pe pagina SCMD, că adresa de mail trecută la contact este tot a SCMD şi nu una personală, astea toate nu mă miră la domnul Dogaru cum nu mă miră nici faptul că altul îi scrie textele domnia sa nefiind în stare să tasteze ceva pe computer. Mă refer doar la faptul că în acest Bilanț SCMD domnia sa atacă iresponsabil şi total nejustificat o persoană, un vicepreşedinte,al PSD, (căruia cu ocazia unei vizite la Craiova îi pupa mâna umil) învinuindu-l că urmăreşte sau este amestecat în ceea ce domnia sa spune că ar fi încercarea de destructurare a SCMD şi se referă domnia sa la doamna Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei: „Acesta este contextul în care acțiunile de destructurare a SCMD, din ordin şi din interior, declanşate încă din februarie 2010, au culminat cu un comunicat al preşedintelui Filialei 1 Craiova care se erijează, încă odată, în lider al unora dintre vicepreşedinții SCMD. Pentru lovitură, transmit felicitări doamnei lider PSD Olguța Vasilescu, a cărei victorie în alegeri se datorează, în proporție decisivă, celui care a prezentat-o electoratului şi actualilor susținători – preşedintele SCMD.” Mâine o să spună că şi pe Meleşcanu tot el l-a adus în fața alegătorilor, sau l-a numit la SIE. În nebunia sa domnul Dogaru declară chiar că dacă nu era el, doamna primar nu ar fi fost acolo unde este. Cât de dus cu mintea să fii să faci astfel de afirmații? Bine că nu spune că Simona Halep îi datorează locul în ierarhia mondială a tenisului feminin. Nu e prima oară când afirmă că el ar fi cel care ține sub control nu doar societatea civilă ci chiar şi guverne. Să ne amintim că altă dată afirma că are 3 miniştri în guvernul Ponta care sunt sub controlul său, ba se mai lăuda că şi fostul ministru al Muncii, doamna Câmpeanu i-ar datora locul în Parlament. Pentru medicii de specialitate acest fel de a te manifesta are un termen clar stabilit în practica medicală.

2. Pe data de 07.10. 2014 declară negru pe alb dar fără nici o probă sau dovadă că delegația unor filiale SCMD a fost scoasă în şuturi de la încercarea de a discuta cu un vice-prim-ministru, pentru ca apoi după ce s-a dovedit că acea discuție a avut loc şi s-a concretizat prin măsuri la nivel de ministere, pe blogul sindicatului apare un articol al unui preşedinte de filială care de fapt este mai mult autobază a sindicatului decât filială, prin care conducerea PSD este învinuită nici mai mult nici mai puțin decât că Guvernul, PSD, partidele aflate la guvernare, încearcă să destabilizeze SCMD, se amestecă în treburile interne ale sindicatului, încearcă să racoleze membrii de sindicat. Bineînțeles că acel comunicat de toată jena era făcut nu doar cu ştiința ci din îndemnul şi cu cuvintele conducerii reprezentată de … şoferul domnului Dogaru care înaintează spre decontare bonuri de carburanți pe care filiala nu are cum să le justifice, consumul fiind de fapt al maşinilor folosite de conducerea filialei.

3. Pe data de 13.10 însă, se schimbă tonul, domnul Dogaru nu mai atacă PSD-ul acum se face că îl apără şi încearcă să îl căineze pentru că vezi Doamne, Băsescu a încercat să lovească în PSD prin SCMD şi invers. Mai pe scurt, acum duşmanii nu mai sunt PSD şi conducerea partidelor aflate la putere ci demisul Traian Băsescu, agentul Turcescu, oculta mondială, Putin, Islamiştii, Osama Bin Laden şi bineînțeles preşedinții unor filiale contestatare care în concepția şi mintea lui Dogaru au uneltit cu toate aceste forțe ale răului, la distrugerea României, a NATO, care nu pot supraviețui fără Dogaru. Dacă medicii nu intervin, mâine va spune că pământul va fi atacat de omuleți mici sau mari, gri sau verzi care au fost chemați de Neacşu, Naon şi Tudor să destabilizeze SCMD şi să distrugă lumea.

4. În acelaşi comunicat abracadabrant domnul Dogaru face nişte afirmații atât de absurde încât chiar şi cei apropiați lui, care cunosc adevărul se întreabă de ce le-a trecut. Practic tot ce a fost rău făcut de domnia sa şi cei care îl urmează este aruncat în spatele celor care nu au fost ghiocei. Ceea ce susține în acest comunicat depăşeşte în unele locuri orice fir de realism şi bun simț fiind picturi şi invenții demne de Leonardo da Vinci:

• În mintea domnului Dogaru, faptul că din 20000 de sindicalişti mai sunt doar 2000 de cotizanți se datorează acțiunii celor care îl contestă;

• Tot în mintea dar numai în mintea lui, cei 3 foşti vicepreşedinți fondatori suspendați de către el din CD sunt victimele aceloraşi contestatari. Pentru conformitate citiți aici cum au plecat Ana Winzer şi Elena Cobuz din comitetul director


• „Controlul ANAF” al prietenilor domnului Apostol a venit tot la ordinul contestatarilor;

• Refuzul altor preşedinți de filială de a i se mai supune orbeşte s-a făcut, a fost decis de aceiaşi contestatari, nu este o urmare a unei conduceri autocratice ca să nu spun bezmetice şi dictatoriale. Iată aici o parte din cauzele reale ale „nesupunerii unor filiale şi preşedinți de filială, aşa cum au declarat aceştia, nu cum declară domnul Dogaru:


• Alegerea proastă a caselor de avocatură cu care acum sindicatul se judecă, din cauza aceleiaşi conduceri, şi proastele contracte cu acestea, sunt puse tot pe seama aceloraşi contestatari. Mâine o să spună că eu sau Tudor am aranjat ca domnul Pricină să facă grădinița cu doamna Bârlă, să devină prieteni pentru ca după 40 de ani el să o aleagă avocat al sindicatului deşi era o ilustră necunoscută pentru sindicalişti;

• Încercarea de a se alege europarlamentari sau consilieri cu ocazia diferitelor alegeri sunt puse tot pe seama contestatarilor, deşi tot pe blogul sindicatului era vehiculat numele domnului Comănici, fidel şi ascultător apropiat al domnului Dogaru care se visa parlamentar european fiind la un moment dat trecut primul pe lista… CNSC;

• Degringolada din unele filiale, schimbarea preşedinților, intervențiile CD în alegerile din unele Filiale sunt puse tot pe seama acestor contestatari deşi domnul Dogaru este cel care a mers în acele filiale nemulțumit de deciziile luate de sindicalişti pe cale democratică şi a schimbat noua conducere aleasă. Ce s-a întâmplat în filialele din Braşov şi Botoşani este elocvent.

Lista ar putea continua, practic tot ce a aruncat domnul Dogaru în spatele altora i se datorează domniei sale, celor care l-au sprijinit în declarațiile şi ieşirile aberante, unor şefi de filială care au primit în schimbul sprijinului bani suplimentari virați nejustificat în contul filialelor, cu care acestea au „prosperat” administrativ,s-au dotat cu televizoare cu plasmă, fotolii, ca un cabinet de parlamentar al puterii, iar preşedinții respectivi au reuşit să facă unele vizite externe pe banii sindicatului pretinzând că transmit din partea filialelor sau SCMD mesaje unor organizații sau structuri. Aşa se păstrează sprijinul şi votul unor preşedinți de filială.

5. Duminică, 12 octombrie 2014 pe blogul sindicatului apare o „Scrisoare deschisă a unui istoric român adresată Ministrului Apărării Naţionale” în care fostul colonel, istoric, preşedinte de sindicat, se plânge că Ministerul Apărării a organizat o activitate la care domnia sa nu a fost invitat. După ce a fost contestat şi părăsit ca sindicalist, după ce presa i-a tratat ultimele ieşiri cu totală indiferență, arătându-i care îi este valoarea şi ca preşedinte de sindicat, iată că nici ca istoric nu mai stârneşte interesul nimănui. Nu comentez, doar constat, şi sunt de acord, durerea este mare, dar nu mai mare ca paranoia. Ce treabă are coada vacii cu ştampila primăriei, nu înțeleg. Nu înțeleg de ce eu ca sindicalist trebuie să citesc văicărelile şi frustrările istoricului Dogaru? Ar trebui să spună acum că eu, Neacşu Marin, Tudor Marian sau Naon Mişu suntem vinovați şi am dat ordin să nu fie invitat istoricul Dogaru la acea activitate. Pe mine nu m-ar mai surprinde.

Nu pot să nu mă întreb de ce atâta minciună, manipulare şi dezinformare. Răspunsul este la îndemână, anul acesta trebuie aleasă o nouă conducere a SCMD şi să se aprobe mult discutatul Statut. De soarta Statutului depinde soarta noii conduceri. Domnul Dogaru doreşte să se voteze întâi statutul, dar în varianta propusă de el şi întocmită de doamna Caloian deşi există şi alte variante cu propuneri venite de pe teritoriu, propuneri pe care pe vremea când încă credeam în buna credință a conducerii şi domnului Rînciog, le-am strâns, le-am pus cap la cap şi am încercat să le discut într-o comisie pe care urma să o decidă conducerea sindicatului. Ei bine acea conducere a sindicatului nu a mişcat un deget, nu a luat nici o măsură, deşi exista această variantă, pentru că ei voiau să mențină acelaşi statut care era nu numai şchiop ci şi ilegal, şi am spus şi dovedit de ce. Am mai spus-o şi o repet, s-au făcut grave încălcări ale L-54 în şi prin acest statut şi am cerut în repetate rânduri conducerii să îl amendeze, tocmai în dorința de a nu da naştere unor contestații ale unora care nu ar vedea cu ochi buni sindicatul. Domnul Dogaru personal, conducerea Sindicatului, Secretariatul General sunt cei care au menținut acest statut în această formă punând în pericol tocmai existența sindicatului. Iar acum, când sindicatul are toate şansele să se autodesființeze tocmai datorită unei conduceri haotice, această conducere dă vina pe alții pentru tot ce a făcut ea prost. Deja din unele filiale conduse de ghiocei vin propuneri să se amâne CNR, să se meargă în continuare pe improvizație, pe amatorism şi neprofesionalism tocmai pentru că imaginea fostului colonel, istoric şi şef de sindicat Dogaru se clatină mai rău ca Japonia sub Phanfone şi există riscul să îşi piardă tronul.

Numai disperarea poate scoate din peştera minții asemenea prostii ca cele expuse de domnul Dogaru pe blogul sindicatului în acel articol privind presupuse jocuri Operative privind desființarea sindicatului. Dacă cineva din interior ar fi dorit asta, sindicatul era desființat de mult, am mai spus asta. Doar domnul Dogaru nu înțelege sau nu vrea să recunoască asta ca şi faptul că tot ceea ce susține că ar fi vina altora, poartă un singur nume, al unui fost… DOGARU MIRCEA. Jalnic a ajuns dacă se lamentează în felul acesta cerşind mila şi compasiunea sindicaliştilor, prin aberații şi minciuni, autocompătimindu-se inventând o întreagă conjurație stelară aproape, o teorie absolut fantasmagorică a conspirației care ar dori să îi fure lui jucăria din mână, care ar lovi în interesele sindicaliştilor militari care pasămite ar fi în pericol fără el. Nu e prima oară când recurge la această dedublare, acest transfer de personalitate dar de regulă acest gen de manifestare se desfăşoară cu dedublări de persoană fizică. În cazul nostru asistăm la ceva inedit, transferul are loc între o persoană fizică şi una juridică. Domnul Dogaru se autointitula la un moment dat FCMD vrând să arate cât de mult se confundă cu sindicatul. Grav, foarte grav. Am auzit de oameni care se cred faraonul Ramses, Cezar, Napoleon, alții se cred câini, cai, diverse alte animale, unii chiar sunt căței, porci, măgari, viermi, râme etc., dar recunosc că nu am auzit până acum de nimeni care să se creadă sindicat. Freud ar păli la auzul acestei trăsnăi.

Dar dacă totuşi tot ce a spus acolo domnul Dogaru ar fi adevărat, dacă tot ce a scris domnia sa în acel comunicat/plângere, vizavi de contestatarii lui ar fi corect şi ei sunt de vină pentru toate relele personale şi sindicale, atunci e cazul să admitem că aceştia au cu adevărat putere, au influență, sunt ascultați şi de presă, care îl carotează pe domnul Dogaru la ordinul lor, şi de conducătorii de partid care fac ce vor ei, contestatarii de serviciu, şi de membrii ai guvernului care dau legile cum vor ei, şi de serviciile secrete şi de preşedinte. Păi, domnul Dogaru ar trebui să fie mândru că nişte simpli membri ai sindicatului au atâta putere în stat. Cu asemenea sprijin, putea candida şi la preşedinția ONU. Ce spuneți domnule Dogaru, vă băgați? Eu vă sprijin şi promit să vorbesc şi cu Tudor şi Naon, sper să îi conving.

Pentru cei care au uitat, ca şi pentru cei care nu ştiu, iată câteva din perlele liderului maxim:

„- În concluzie, stimați colegi, prieteni şi neprieteni, orice îndemn la acțiune stradală prematură este o tentativă de manipulare şi o atragere a SCMD în ambuscadă

- potrivit principiului „umple-i de rahat şi i-ai terminat”

- fiecare lovitură a noastră trebuind să stârnească la început uimire, apoi zâmbete şi, în final, hohote de râs”

Mircea Dogaru.”

„Scrisoare deschisă – marşurile – februarie 2010 - când sindicaliştii cereau ca militarii să protesteze alături de polițişti.

„La recomandarea Departamentului nostru de Siguranţa şi Ordine Publica, ii rugam pe toţi membrii de sindicat sa se adreseze cu propuneri numai Birourilor Operative şi preşedinţilor de filiale, pe cei independenţi numai Secretariatului SCMD, iar Birourile Operative ale filialelor şi Secretariatul SCMD sa se adreseze direct Preşedintelui sau Secretarului General. Se poate încerca atragerea în acţiuni aventuriste sau politice a Sindicatului, prin mesaje venite de nicăieri şi transmise pe orizontala, pe baza relaţiilor de prietenie şi colaborare fireasca.”

Şi intr-un final apoteotic: „Vom organiza însă, pentru antrenament, şi pentru a stăvili tentativele de manipulare a noastră pe fondul nerăbdării, O ACŢIUNE PROPRIE”

13.05.2010

COMUNICAT privind atitudinea SCMD fata de „cadoul” Preşedintelui, nesimțirea Guvernului şi disperarea populației

Şi aici sindicaliştii cereau să se protesteze la Cotroceni împotriva lui Băsescu, dar domnul Dogaru recomanda răbdare şi tutun, eventual un antrenament.

De notat că nu a organizat niciodată un protest la poarta Cotrocenilor, deşi se putea, alte sindicate au făcut-o. Când însă trebuia să protesteze SCMD, se „primeau aprobări” numai la statuia Leul sau la Golden Blitz. De fapt cred ca am fost singurul sindicat care a protestat la Guvern împotriva…. lui Băsescu, pe timpul guvernării USL. Asta era strategia lui Dogaru, să nu se prindă duşmanii împotriva cui protestăm.

„În ceea ce priveşte modul în care un preşedinte de ONG îşi permite sa-si apostrofeze camarazii, ameninţându-i ca un vajnic politruc roşu ca vor fi puşi „în discuţia adunării filialei”, ajungându-se chiar la „pierderea calităţii de membru ANCMRR”, dacă vor recurge la dreptul constituţional la opinie, lăsăm la latitudinea membrilor ANCMRR să decidă dacă o astfel de sosie a lui Hruşciov sau Bobu mai poate sau nu să îi reprezinte.”

STIMATI MEMBRI ŞI SIMPATIZANTI AI SCMD, - mai 2010 - comunicat dedicat ANCMRR.

PREŞEDINTE SCMD, Mircea Dogaru

Este uimitor cum apără domnul Dogaru dreptul la opinie al rezerviştilor din ANCMRR, ca un adevărat lider de sindicat, dar când e vorba de membrii SCMD situația se schimbă radical.

Cineva mă întreba dacă în afară de critică am venit vreodată cu propuneri concrete privind îmbunătățirea activității SCMD. Răsfoind arhiva proprie am dat peste un articol publicat prin Septembrie 2010. Ce ceream atunci cer şi acum. Nu s-a făcut însă nimic. http://neacsum.blogspot.ro/2010/09/under-presure.html

Închei aici acest periplu prin mizeriile şi minciunile lansate de domnul Dogaru. Un contact mai prelung este nociv, te otrăveşti respirând chiar aerul din preajma lui. Doar aşa se explică de ce cei care stau pe lângă el nu sesizează pericolul. Sunt contaminați.

Citesc pe blogul SCMD că după apelul făcut de domnul Dogaru către filialele fidele de a participa la blocarea sediului PSD la apel ar fi răspuns un număr impresionant de sindicalişti din toată țara „Astăzi, 13.10.2014, începând cu ora 14.00, SCMD a pichetat din nou sediul central al PSD, situat în Bd. Kiseleff nr. 10, Sector 1, Bucureşti, cu un număr de 50 de membri ai SCMD din Piteşti, Slobozia, Giurgiu şi Bucureşti.” Impresionantă cifră a fost avansată de conducerea sindicatului, jandarmii nu i-au putut număra din cauza traficului, dar după ce doi aurolaci au fost despărțiți pentru că se băteau pe o vuvuzea, au estimat că pe acolo a fost un fost care şi-a pierdut vuvuzeaua încercând să prindă trenul spre conducerea sindicatului.
Pentru cei care au uitat, ca şi pentru cei care nu ştiu, iată câteva din perlele liderului maxim:

„- În concluzie, stimați colegi, prieteni şi neprieteni, orice îndemn la acțiune stradală prematură este o tentativă de manipulare şi o atragere a SCMD în ambuscadă
- potrivit principiului „umple-i de rahat şi i-ai terminat”
- fiecare lovitură a noastră trebuind să stârnească la început uimire, apoi zâmbete şi, în final, hohote de râs”

Mircea Dogaru.”
„Scrisoare deschisa –marşurile –februarie 2010- când sindicaliştii cereau ca militarii să protesteze alături de polițişti.
„La recomandarea Departamentului nostru de Siguranţa şi Ordine Publica, ii rugam pe toţi membrii de sindicat sa se adreseze cu propuneri numai Birourilor Operative şi preşedinţilor de filiale, pe cei independenţi numai Secretariatului SCMD, iar Birourile Operative ale filialelor şi Secretariatul SCMD sa se adreseze direct Preşedintelui sau Secretarului General. Se poate încerca atragerea în acţiuni aventuriste sau politice a Sindicatului, prin mesaje venite de nicăieri şi transmise pe orizontala, pe baza relaţiilor de prietenie şi colaborare fireasca.”
Şi intr-un final apoteotic: „Vom organiza însă, pentru antrenament, şi pentru a stăvili tentativele de manipulare a noastră pe fondul nerăbdării, O ACŢIUNE PROPRIE”

13.05.2010

COMUNICAT privind atitudinea SCMD fata de „cadoul” Preşedintelui, nesimțirea Guvernului şi disperarea populației
Şi aici sindicaliştii cereau să se protesteze la Cotroceni împotriva lui Băsescu, dar domnul Dogaru recomanda răbdare şi tutun, eventual un antrenament.
De notat că nu a organizat niciodată un protest la poarta Cotrocenilor, deşi se putea, alte sindicate au făcut-o. Când însă trebuia să protesteze SCMD, se „primeau aprobări” numai la statuia Leul sau la Golden Blitz. De fapt cred ca am fost singurul sindicat care a protestat la Guvern împotriva…. lui Băsescu, pe timpul guvernării USL. Asta era strategia lui Dogaru, să nu se prindă duşmanii împotriva cui protestăm.

„În ceea ce priveşte modul în care un preşedinte de ONG îşi permite sa-si apostrofeze camarazii, ameninţându-i ca un vajnic politruc roşu ca vor fi puşi „în discuţia adunării filialei”, ajungându-se chiar la „pierderea calităţii de membru ANCMRR”, dacă vor recurge la dreptul constituţional la opinie, lăsăm la latitudinea membrilor ANCMRR să decidă dacă o astfel de sosie a lui Hruşciov sau Bobu mai poate sau nu să îi reprezinte.”

STIMATI MEMBRI ŞI SIMPATIZANTI AI SCMD, - mai 2010 - comunicat dedicat ANCMRR.

PREŞEDINTE SCMD, Mircea Dogaru

Este uimitor cum apără domnul Dogaru dreptul la opinie al rezerviştilor din ANCMRR, ca un adevărat lider de sindicat, dar când e vorba de membrii SCMD situația se schimbă radical.

Cineva mă întreba dacă în afară de critică am venit vreodată cu propuneri concrete privind îmbunătățirea activității SCMD. Răsfoind arhiva proprie am dat peste un articol publicat prin Septembrie 2010. Ce ceream atunci cer şi acum. Nu s-a făcut însă nimic. http://neacsum.blogspot.ro/2010/09/under-presure.html

Închei aici acest periplu prin mizeriile şi minciunile lansate de domnul Dogaru. Un contact mai prelung este nociv, te otrăveşti respirând chiar aerul din preajma lui. Doar aşa se explică de ce cei care stau pe lângă el nu sesizează pericolul. Sunt contaminați.

Citesc pe blogul SCMD că după apelul făcut de domnul Dogaru către filialele fidele de a participa la blocarea sediului PSD la apel ar fi răspuns un număr impresionant de sindicalişti din toată țara „Astăzi, 13.10.2014, începând cu ora 14.00, SCMD a pichetat din nou sediul central al PSD, situat în Bd. Kiseleff nr. 10, Sector 1, Bucureşti, cu un număr de 50 de membri ai SCMD din Piteşti, Slobozia, Giurgiu şi Bucureşti.” Impresionantă cifră a fost avansată de conducerea sindicatului, jandarmii nu i-au putut număra din cauza traficului, dar după ce doi aurolaci au fost despărțiți pentru că se băteau pe o vuvuzea, au estimat că pe acolo a fost un fost care şi-a pierdut vuvuzeaua încercând să prindă trenul spre conducerea sindicatului.



luni, 13 octombrie 2014

M-ai invins Dogarule

M-ai învins Dogarule


12 octombrie 2014 Categoria De pe bloguri militareDespre Armata 139 afişări 
Scris de Marin Neacşu


Caz unic în lume: Biroul unei filiale de sector a SCMD consideră că discuţiile dintre un membru la guvernului şi sindicalişti constituie preocupări meschine, neonorabile şi neconstituţionale.
Din vara lui 2010 de când mi-a devenit clar cine este şi cu ce se mănâncă Mircea Dogaru după încercări de a sesiza măcar o intenţie de bună credinţă şi bun simţ din partea conducerii de top a SCMD, am tot urmărit activităţile acestei conduceri şi recunosc că nu am scăpat aproape nici o ocazie nu de a o blama ci de a spune ceea ce cel puţin din punctual meu de vedere era greşit. Nu am susţinut niciodată că deţin adevărul absolut, dar afirm că da, am încercat să ajung la un punct de vedere comun deşi fusesem declarat inamicul public numărul 1 al domnului Dogaru, deşi în cele mai multe cazuri răspunsul primit din partea domniei sale, a domnului Pricină şi a altor viteji susţinători anonimi a fost mult sub demnitatea hainei pe care se laudă că au purtat-o. În cel puţin două rânduri am încercat să şterg cu buretele toate bălăcărelile şi invectivele de biciuşcar cu care am fost gratulat şi să îngrop “ securea războiului” dar de fiecare dată, am constata că nu am cu cine.
Da, am fost un contestatar consecvent şi neobosit al multor din declaraţiile şi comunicatele domnului Dogaru, şi pentru asta am devenit oaia neagră a sindicatului, am fost pus şi în discuţia Biroului Filialei la ordinul domnului Dogaru, dar nu s-a găsit nici măcar un singur articol din statut pe care să îl fi încălcat deşi am cerut insistent să mi se arate cu ce am greşit, aşa că nu s-a putut lua nici o măsură, pentru că tot ce am făcut a fost să spun ce credeam că nu e bine, uneori mai ironic, alteori satiric, dar niciodată jignitor sau suburban. Am încercat înainte de a alegea calea scrisului pe blog, să expun punctele mele de vedere conduceri sindicatului, preşedinţilor de filială dar singurele răspunsuri au fost injurii din partea unora şi indiferenţă din partea altora. Din partea conducerii de top a sindicatului nu am primit niciodată un răspuns civilizat sau măcar susţinut cu argumente, de fiecare dată se spune doar că nu fac bine ce fac, că vezi doamne lovesc în conducerea sindicatului şi în unitatea SCMD şi vezi doamne aş fi băsist, UNPR-ist, sau unealta nu ştiu cui. Numai cei care se confundă personal cu sindicatul pot gândi că dacă critic un lider înseamnă că lovesc în întreaga organizaţie iar cine se confundă cu organizaţia în aşa măsură încât să se autointituleze SCMD ( Simplu, Colonel Mircea Dogaru), are probleme mari.
Nu am înţeles şi nu am să înţeleg de ce nu am voie să critic în termeni decenţi activitatea unui lider şi de ce trebuie să păstrez în mine sau să îi trimit scrisori personale fără să ştie nimeni ce scrie acolo, atâta vreme cât am încercat fără nici un rezultat să rezolv unele probleme şi aşa şi degeaba. Nu înţeleg de ce aş fi considerat că lovesc în interesele sindicatului dacă îl critic pe Dogaru? Dar când Dogaru îl critică pe Ponta înseamnă că atacă instituţia guvernului României, sau dacă îl critică pe Băsescu înseamnă că loveşte în interesele statului român şi a ţării? De ce el ar avea voie să îşi critice liderul naţional – şi să fim serioşi şi cinstiţi, limbajul lui este uneori incalificabil, pe şeful statului sau al guvernului iar eu nu am voie să îl critic pe el fără să fiu învinuit de trădare, destabilizare sau lipsă de loialitate faţă de sindicat? Dacă pentru unii loialitatea înseamnă a lua poziţia ghiocelului sau a calului care bea apă în faţa unui om care nu mai reprezintă de mult interesele sindicaliştilor, atunci eu admit că în varianta lor, nu sunt loial. Eu sunt loial unor principii şi unor colegi cu care mă regăsesc în educaţie, năzuinţe şi mod de gândire şi acţiune. Spre nenorocul meu sau poate fericirea mea, domnul Dogaru nu face parte din această categorie. Simplu şi lesne de înţeles.
Recunosc că am prevăzut, intuit, anticipat cele mai multe din intenţiile şi acţiunile domnului Dogaru şi nu m-a mirat nimic. Nici faptul că atunci când este strâns cu uşa şi nu se poate exprima personal din laşitate sau imposibilitatea de a da un răspuns coerent, articulat şi argumentat, îi pune pe alţii să dea cu parul, unii din anonimat, alţii semnând în numele unui comitet care uneori habar nu are ce scrie cel care vorbeşte în numele lui nu m-a mirat, pentru că ăsta îi este stilul, a fost instruit să lovească din spate, din umbră, de după gard. Serviciul din care a trecut în rezervă, cu asta se ocupă şi nu trebuie blamat prea mult domnia sa, este deformaţie profesională. Aşa cum am mai spus ori de câte ori cineva, altcineva în afară de el a făcut ceva bun, domnul Dogaru ori şi-a însuşit activitatea, ori a bagatelizat-o dacă nu şi-a putut-o însuşi, ori a lovit-o şi dinamitat-o dacă îi punea în pericol autoritatea sau credibilitatea şi “meritele”. Acest mod de acţiune nu m-a mirat niciodată la el şi să spunem apropiaţii lui.
Dar recunosc, de data asta modul în care o face sau a făcut-o depăşeşte cu mult chiar şi puterea mea intuitivă sau de înţelegere. Am intrat pe Blogul SCMD aşa să văd ce reacţii sunt la vestea dată de domnul Tudor vizavi de discuţiile purtate cu Gabriel Oprea (care am spus-o de atâtea ori, a pus în practică de o manieră execrabilă Legea 263). Cu toate măsurile reparatorii luate apoi de actuala guvernare şi încercările de a drege busuiocul mai sunt încă multe de reparat şi de făcut, inclusiv mult promisa lege a pensiilor ocupaţionale, nu speciale. Dar s-a făcut ceva, e adevărat şchiop,(dar şchiopătatul cu contribuţia lui Dogaru personal pe legea 241), s-a anulat cap 4 din L-329, şi iată, la ultima întâlnire a reprezentanţilor unor filiale altele decât cele fidele lui Dogaru, s-a obţinut promisiunea returnării banilor ilegal reţinuţi în baza OG1/2011 şi L-329 în măsura în care există fondurile la ministerele implicate. Există informaţii de la colegi din cadrul MApN că deja s-au cerut de partea vice-prim-ministrului Oprea şi trimis din partea MApN datele şi calculele privind fondurile necesare. O înţeleaptă vorbă spune că să nu spui hop până nu ai sărit groapa şi nu mă exaltez să spun că gata, s-a promis şi vom primi, că am şi avem experienţa atâtor promisiuni neonorate din partea politicienilor, indiferent de culoare. Dar este totuşi un pas înainte şi merită sprijinit.
Ceea ce am văzut însă pe pagina SCMD venind din partea Filialei 1 a Sectorului 1 depăşeşte cu mult orice închipuire. Pentru mine, fără a spune că este aşa 100%, nu există nici un dubiu că acel material are dacă nu ordinul cel puţin acceptul şi iniţiativa conducerii sus poziţionate a sindicatului. Este convingerea mea, bazată pe cunoaşterea materialului, pe o experienţă de 5 ani de contre şi cu asta basta. Bineînţeles că domnul Dogaru nu va recunoaşte şi nici cel care a scris sau postat acea porcărie, pentru că este o porcărie pe care numai disperarea o poate cloci. Citiţi vă rog ce spune cineva care nici măcar nu are curajul să îşi dea numele şi gradul, vorbeşte în nume impersonal dând vina pe un birou. Dacă toţi membrii respectivului birou gândesc aşa, nu pot să spun decât că mă bucur că nu fac parte din acea filială.
Iată textul:
„duminică, 12 octombrie 2014
Guvernul României şi PSD preiau metodele regimului Boc-Băsescu?
- Patru întrebări pe adresa Guvernului României şi a conducerii Alianţei PSD-UNPR-PC, care cheamă la dialog instituţional nu conducerea legitimă a SCMD ci un grup de oportunişti şi veleitari din SCMD, în numele SCMD -
Guvernul Ponta a preluat cumva ştafeta de la Guvernele Boc-Băsescu în scopul destructurării organizaţiilor societăţii civile considerate incomode pentru Guvern şi PSD?
Un guvern democratic, european, se pretează la destructurarea organizaţiilor societăţii civile prin amestec grosolan şi impardonabil în activitatea interna a acestora?
Dl. Viceprim-ministru Gabriel Oprea ar dori ca şi SCMD să devină o altă organizaţie cu „UNPR-ul în suflet”, aşa cum a reuşit în cazul ANCMRR (pentru detalii, clic aici), devreme ce cheamă la dialog nu conducerea legitimă a SCMD ci un grup de oportunişti şi veleitari din SCMD?
Prin aceste manevre murdare, PSD doreşte să confirme că sloganul multor manifestanţi de la Piaţa Universităţii – „PSD = PDL = ACEEAŞI MIZERIE”, este cât se poate de corect şi actual?
Biroul Operativ al Filialei SCMD Sector 1 Bucureşti solicită conducerii centrale a SCMD să adreseze, urgent, aceste 4 întrebări Guvernului României şi conducerii PSD, în contextul primirii şi dialogului purtat în aceste zile de către dl. Viceprim-ministru Gabriel Oprea cu un grup de rezervişti militari autointitulaţi reprezentanţi ai SCMD.
În lipsa unui răspuns şi a unei delimitări ferme din partea celor incriminaţi, solicităm conducerii SCMD informarea despre acest atac la adresa societăţii democratice din Romania a următoarelor instituţii europene şi ambasade:
Consiliul Europei;
Parlamentul European;
Secretarul general al NATO;
Ambasadele statelor Uniunii Europene la Bucureşti;
Ambasada SUA.
De asemenea, solicităm şi informarea Avocatului Poporului şi a tuturor consiliilor locale ale localităţilor din ţară, pentru ca toţi românii să poată fi informaţi despre aceste preocupări meschine, neonorabile şi neconstituţionale ale Guvernului României.
BIROUL OPERATIV AL FILIALEI SCMD SECTOR 1 BUCURESTI”

Oameni buni, recunosc cu sinceritate, că am fost învins, aşa ceva nu am crezut că voi vedea vreodată. Ceea ce scrie dar mai ales modul şi aberaţiile cuprinse aici depăşesc orice imaginaţie. Refuz să mai calific cumva acest comunicat pentru că este incalificabil.
Adică nişte preşedinţi de filială, mandataţi de filialele lor, merg la un membru al guvernului un influent membru al guvernului, un vice-prim- ministru şi reuşesc să fie primiţi în contextul unei campanii electorale sălbatice, în condiţiile în care preşedintele sindicatului susţine în faţa ţării că s-a implicat în sprijinirea unor candidaturi opuse partidului celui vizitat şi obţin promisiunea că o parte din doleanţele militarilor vor fi rezolvate făcându-se şi paşi reali imediaţi ca urmare a discuţiilor, iar un birou al unei filiale, în mod categoric oameni cu coloană vertebrală şi dornici de a rezolva problemele sindicaliştilor, îi învinuieşte pe cei care au acceptat să rezolve aceste probleme că .. se amestecă în viaţa internă a sindicatului, că încalcă Constituţia, că au preocupări meschine? În ce ţară trăim, cât de disperat să fii să susţii aşa ceva? Dar de când negocierea dintre sindicalişti şi membrii ai guvernului sau ai unui minister, purtate la sediul ministerului, nu la sediul de partid, unde protestează domnul Dogaru, constituie un gest mizerabil? CÂT DE MIZERABIL SĂ FII SĂ SUSŢII AŞA CEVA? CE SĂ TE DETERMINE SĂ FACI AŞA CEVA, SĂ AFIRMI ASEMENEA ABERAŢII? Invidia că alţii au reuşit ceea ce tu nu ai reuşit sau nu ai dorit să obţii? Teama că odată obţinută această reparaţie, sindicatul va deveni o amintire, sau nu cumva teama că acest succes obţinut prin discuţii rezonabile arată că varianta propusă de alţii este mai bună decât legarea în lanţuri? Nu cumva teama că văzând acest lucru cei care au mai rămas în sindicat vor realiza că practic conducerea sindicatului nu a dorit şi nu a încercat niciodată cu adevărat dialogul cu reprezentanţii puterilor din stat, cu reprezentanţii ministerelor, singurele luări de atitudine fiind cele ale violenţei verbale în media, în scris sau stradal? De ce acuma discuţiile purtate de filiale cu reprezentanţi ai guvernului sunt trădătoare iar atunci când aceiaşi oameni s-au întâlnit cu membrii parlamentului a fost ok? De ce atunci când Dogaru voia aplicarea legii 241, în orice variantă, se ruga de preşedinţii de filiale să contacteze politicienii prin orice mijloace, acasă, pe stradă, la budă, numai să fie aprobată o lege şchioapă? De ce atunci era bine iar acuma aceiaşi oameni sunt blamaţi? Pentru că nu au fost călăuziţi de marele conducător, pentru că nu s-au legat în lanţuri şi au îndrăznit să dialogheze civilizat, pentru că domnul Dogaru nu se poate lăuda cu această realizare, pentru că în felul acesta se dovedeşte că a greşit El Lider Maximo? În loc să se bucure şi eventual să anuleze activitatea de luni, conducerea sindicatului titrează cu litere mari: „ATAC ASUPRA SCMD: Un alt permanent opozant al conducerii SCMD (deşi, paradoxal, face parte din aceasta!), Col Tudor Marian, nu pierde ocazia de a-şi aroga „merite” şi, totodată, de a înfige cuţitul în inima SCMD-ului!..” iar apoi postează fără nici un comentariu fără măcar a justifica cumva titlul, un comunicat postat de o filială, prin care aceasta anunţă o posibilă victorie. Infectă şi abjectă atitudine, o spun cu toată responsabilitatea, aceste postări, arată că practic ORGOLIUL PREŞEDINTELUI SINDICATULUI ESTE MULT, CU MULT MAI MARE DECÂT CAPACITATEA DE ÎNŢELEGERE ŞI DORINŢA DE A AJUTA CU CEVA LA REZOLVAREA PROBLEMELOR SINDICALIŞTILOR. Deşi orice om vede în efortul filialelor din Craiova, Slatina şi Bucureşti o reală victorie, sau măcar un pas spre victorie, CONDUCEREA SINDICATULUI ŞI SUSŢINĂTORII EI, PUR ŞI SIMPLU BOICOTEAZĂ ACESTE EFORTURI ŞI ÎNVINUIESC GUVERNUL, PE MEMBRII GUVERNULUI CARE AU PROMIS SĂ REZOLVE O PROBLEMĂ SINDICALĂ, DE AMESTEC ÎN VIAŢA INTERNĂ A SINDICATULUI,. PENTRU SIMPLUL MOTIV CĂ NU A FOST DOMNUL DOGARU CEL CARE A OBŢINUT ACEASTĂ PROMISIUNE. Mai mult, paranoia depăşeşte orice limite, Biroul Filialei 1 sector 1 Bucureşti, cere să fie alarmat NATO, Parlamentul European, Consiliul Europei, Ambasada SUA, pentru că vezi Doamne, domnul Oprea nu a discutat cu domnul Dogaru şi a promis altora ceea ce el, Dogaru a refuzat mereu să discute. Dacă cineva găseşte un răspuns coerent, logic, cât de cât normal la acest demers, e rugat să mă anunţe şi pe mine. Mă declar învins, la atâta prostie nu m-am gândit.
Încerc să explic pe scurt, ca să nu provoc un scurt circuit în mintea care a copt acest comunicat, de ce cred eu că este aberant:
1. Nu conducerea guvernului a chemat la dialog, ci preşedinţii filialelor au cerut să fie primiţi, aşa cum spunea chiar domnul Dogaru în comunicatul din data de 7.10, când se plângea că aceştia au fost primiţi în baza unei pile;
2. Guvernul Ponta nu a încercat să destructureze nimic, doar a acceptat dialogul cu reprezentanţii unor sindicalişti, aleşi şi mandataţi democratic de membrii filialelor. Există dovezi, procese verbale ale Adunărilor Generale ale filialelor care arată că au fost mandataţi să poarte aceste discuţii;
3. Domnul Gabriel Oprea nu a chemat pe nimeni la el acasă şi nici la partid pentru a-l înregimenta, delegaţii filialelor au cerut să fie primiţi de prim-ministrul Ponta care l-a desemnat pe vice-prim-ministrul responsabil cu problemele de securitate şi apărare, să dialogheze cu ei;
4. Delegaţia filialelor s-a deplasat la sediul MAI nu la sediul PSD, acolo se găsea altcineva care făcea jocuri cu adevărat politice, probabil ale candidaţilor pentru care SCMD-CNSC-FORŢA A TREIA-ALIANŢA NAŢIONALĂ a strâns semnături prin reprezentantul lor Dogaru. Dacă domnul Dogaru ar fi urmărit cu adevărat interesele sindicaliştilor, ar fi trimis scrisoarea sa către premierul Ponta, nu către candidatul Ponta;
5. Nu e nevoie de nici un alt răspuns răspunsul l-aţi primit aici şi cu acest comunicat al dumneavoastră l-am primit şi noi, cei care încă mai suntem militari, chiar şi rezervişti.
Meschin şi neonorabil este acest apel sau comunicat sau ce o fi, care arată cât de jos pot coborâ unii oameni şi cât de mare este orgoliul dar şi disperarea unei conduceri care vede că îi fuge pământul de sub picioare. Este pur şi simplu incredibil cât venin şi cât absurd poate inventa o minte în dorinţa de a lovi cu orice pre chiar şi cu preţul ridicolului. Pot spune că nu am trăit degeaba, am  văzut ceva ce nu vezi în 1000 de ani, una din cele mai absurde,  aberante, ilogice şi lipsite de sens încercări de a lovi în cineva doar de dragul de a lovi. S-a atins sublimul în prostie.
Scopul acestei farse este clar, să enerveze pe cei care au promis, care deja au început să lucreze la întocmirea proiectului ce trebuie prezentat primului ministru şi chiar pe primul ministru şi să îi determine să anuleze această iniţiativă, pentru a arăta apoi sindicaliştilor că ei au avut dreptate, că nu se poate face nimic prin dialog civilizat şi că singura posibilitatea este legarea în lanţuri, lupta absurdă, oarbă, doar de dragul de a apărea la tv şi a vorbi lumea despre tine în zile de sărbătoare, indiferent ce. Domnul Dogaru a ajuns un fel de Oana Zăvoranu a sindicalismului.
Cum sa mai ceri legea pensiilor militare când o minte rătăcită şi orbită de ridicol afirmă ca discuţiile cu sindicaliştii sunt  meschine, mizerabile, neconstituţionale?De ce să se dea o lege a pensiilor, ca să fie criticat guvernul şi reclamat la CEDO pentru amestec în viaţa internă a sindicatului?
Recunosc, am fost învins, domnule Dogaru, nu aş fi crezut nici eu că puteţi coborâ atât de jos.


                                                                   Scris de Marin Neacşu

vineri, 10 octombrie 2014

Dogaru a fost silitor - ca dezinformator



Dogaru a fost silitor – ca dezinformator


     

         Interese mascate

Mare vânzoleală mare în SCMD, se apropie alegerile, se apropie CNR care se spune că va aduce modificări unui statut care îşi face efectul în stare de ilegalitate, ca şi ROF-ul de câţiva ani de zile. De cinci ani conducerea SCMD se face că lucrează la statut, de 5 ani la fiecare CNR se adoptă hotărâri pe care nici chiar cei care le adoptă şi propun nu le respect, de cinci ani domnul Dogaru abureşte şi lasă lucrurile în coadă de peşte provocând doar scandal, aşa cum a făcut şi în comisia pentru elaborarea legii pensiilor din mandatul domnului Dobriţoiu. Pentru cei ce l-au citit nu mai este o surpriză faptul că toate legile pe care le-a văzut sau la care a contribuit cu un amendament domnia sa, sunt şchioape. Nu i-a convenit şi nu îi convine ca sindicaliştii să se vadă cu sacii în căruţă, pentru că acest sindicat a fost constituit şi a funcţionat numai datorită legilor defavorizante sau discriminatorii. Fără ele, Dogaru nu ar fi avut nici cotizanţi nici cotizaţii iar primul care ştie asta şi are şi situaţia numerică şi financiară a sindicatului, este Dogaru. De aceea tot ce a făcut sau a insistat să se facă şchiop, pentru a avea motiv să ţină sindicaliştii lângă el. Cel mai bun exemplu îl constituie celebra scrisoare către doamna senator Cristiana Anghel şi către deputaţi, prin care cerea să nu mai facă amendamente, să lase legea 241 aşa cum e, pasămi-te de teamă că nu se mai votează, DEŞI ŞTIA CĂ ODATĂ INTRATĂ ÎN PLEN, LEGEA AR FI FOST ORICUM APROBATĂ TACIT INDIFERENT DACĂ ERA INTRODUSĂ LA VOT SAU NU, DAR DACĂ SE FĂCEAU AMENDANAMENTELE PROBABIL NU MAI AVEA PE NIMENI ÎN SINDICAT ACUMA.
Cine nu gândeşte ca Dogaru este duşmanul ţării
În comparaţie cu domnia sa, mai sunt şi alţi lideri, de filiale, care chiar doresc şi fac tot ce ţine de ei pentru a determina parlamentarii, legislativul să adopte o lege cu adevărat ocupaţională a militarilor. Numai că văzând pericolul, domnul Dogaru face tot posibilul să îi denigreze, să le bagatelizeze eforturile, să ăi învinuiască de rebeliune, de spargerea unităţii sindicatului, de trădare şi alte bazaconii. Cum domnia sa a absolvit cursuri de manipulare şi dezinformare,nu pot decât să constat că a participat la cursuri şi a fost un cursant sârguincios, pentru că manevrele şi intoxicarea au funcţionat şi încă îşi mai fac efectul chiar dacă asupra unui număr din ce în ce mai mic de oameni. S-au cam lămurit toţi ce fel de om este şi spre disperarea sa nu îl mai bagă nimeni în seamă, nici şefii de partide, nici oficialii guvernamentali şi – aşa cum s-a dovedit la ultima pichetare, şi cum s-a lamentat chiar el - nici măcar presa. „Un regret si un gust amar l-a lăsat absenta reprezentanţilor media de la acest eveniment, dovedind astfel, de la caz la caz, fie  obedienţa faţă de Putere, fie dezinteres faţă de societatea civilă, faţă de cererile şi doleanţele cetăţenilor de rând ai României”. Domnul Dogaru încă se mai crede reprezentantul naţiunii, forţa a treia, societatea civilă, luptătorul cu sabia. Până şi săracu Becali a realizat că nu mai este Războinicul Luminii, nu este altceva decât un biet muritor, sau probabil s-a tratat în închisoare, că acuma spune că nu mai vrea război, vrea dragoste. Şi domnul Dogaru a făcut dragoste, dar pe furiş, cu duşmanul pentru că a fost surprins mergând să „alimenteze” şi el la Cotroceni, ca şi pleşcoianca.
Manevre
Atitudinea domnului Dogaru faţă de încercările filialelor de a purta discuţii cu reprezentanţii guvernului şi Parlamentului a fost întotdeauna obstrucţionistă, de câte ori unele filiale au încercat să obţină ceva pe calea dialogului, domnul Dogaru a organizat în contrapartidă, cu cei fideli, manifestări de protest şi a dat declaraţii belicoase, jignitoare, pentru a boicota şi zădărnici eforturile discuţiilor. Aşa a făcut şi în Februarie 2013 când în timp ce reprezentanţii unor filiale discutau aspecte ale legii 263 cu Comisia pentru Apărare Senatului, El Lider Maximo organiza proteste cu alte filiale ai căror lideri îi ciugulesc din palmă din motive pe care nu le mai amintesc. Bineînţeles că şi-a însuşit toate reuşitele „dizidenţilor” spunând că dacă nu protesta el, nu se obţinea nimic.
Cum se manipulează ca la carte
Metoda a fost aplicată şi acum, când în timp ce acelaşi grup de adevăraţi lideri de sindicat discutau cu vice-prim-ministrul Gabriel Oprea,care chiar dacă este cel care a adus rezerviştii în starea asta este unul din puţinii care poate îndrepta situaţia dacă vrea, poate tocmai pentru că el a provocat-o acceptând legea lui Boc, domnul Dogaru şi din ce în ce mai puţinii săi susţinători pichetau sediul PSD din Kiseleff. Ce treabă are sediul Kiseleff? De ce nu la guvern, acolo unde se iau deciziile şi se coc legile, de ce nu la Parlament, acolo unde se votează, de ce nu la Cotroceni, acolo unde se promulgă? Aşa ca simplă curiozitate, legea de anulare a cap 4 din Legea 329 privind cumulul pensie-salariu nu a fost nici până acum promulgată de preşedinte, deşi au trecut cele 10 zile legale. De ce nu se adresează domnul Dogaru preşedintelui Băsescu, de ce nu pichetează palatul Cotroceni sau statuia Leul, pentru promulgarea legii? Ale cui jocuri şi interese le urmăreşte, pentru cine strânge semnături şi în numele cui?Am arătat într-un articol anterior că aşa zisa rugăminte a aşa numitului forum Alternativa Naţională pentru sprijinirea lui Meleşcanu în alegeri şi strângerea de semnături este nimic altceva decât o anexă a SCMD marcă înregistrată de SCMD de domnul Dogaru, nu de CNSC care este tot o anexă a aceluiaşi manipulator care se joacă cu cuvintele şi asociaţiile după cum îi cântă cucul de la Cotroceni. Că domnul Dogaru face jocuri politice o spune chiar titlul scrisorii adresate premierului Victor Ponta: „DOMNULUI VICTOR PONTA PREŞEDINTELE PSD, PREMIER, CANDIDAT LA PREŞEDINŢIE”. Păi dacă domnul Dogaru avea treabă cu legea pensiilor, se adresa premierului şi să admitem şi preşedintelui PSD, dar ce legătură are candidatul Ponta cu o lege cu care nu are nici o legătură? De ce nu s-a adresat aşa tuturor candidaţilor, inclusiv domnului Meleşcanu pentru care se laudă că a strâns semnături din poziţia de mare organizator al nu ştiu cui? Este clară încercarea lui Dogaru de a lovi în ponta şi şansele sale la preşedinţie. Personal nu mă interesează soarta domnului Ponta, nu sunt susţinător, dar eu nu sunt preşedinte de sindicat, eu vorbesc doar în numele meu şi eu nu implic pe nimeni în jocuri politice mascate sub nume de asociaţii şi forumuri fictive.
Dezinformare marca Dogaru
O altă manipulare recentă ne arată că acest om profită cu neruşinare de neştiinţa unora, credulitatea altora, bunătatea unora şi lipsa de reacţie a celor mai mulţi. Iată ce declară domnul Dogaru în comunicatul din data de 07.10. 2014:
„Discuţii s-au purtat, la solicitarea acestora, la ora 14.30, cu preşedintele UNPR, viceprim-ministru, iar la ora 16.00, cu dl. Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD. Celor doi demnitari li s-a înmânat câte un exemplar al solicitărilor oficiale adresate dlui Victor Ponta. Ambii au promis deblocarea situaţiei în două zile, în sensul solicitărilor SCMD.
Cu stupoare am aflat  CU ACEASTĂ OCAZIE că un mic grup de membri SCMD din provincie s-ar fi prezentat, în baza unei „pile” pusă telefonic, nu la sediul PSD, ci la alte sedii oficiale, pentru a reclama, nu drepturile rezervistilor, nu legea solicitata de SCMD, ci faptul de a fi recunoscuţi drept adevărata conducere a SCMD şi adevăratele persoane de dialog. Au fost trimişi la plimbare. Vom verifica această informaţie şi vom lua măsurile statutare care se impun.”
Patru fraze, 6 minciuni. Am să demonstrez că domnul Dogaru minte cu neruşinare în absolut tot ce a susţinut în cele 4 fraze. Să le luăm pe rând:
„Discuţii s-au purtat, la solicitarea acestora, la ora 14.30, cu preşedintele UNPR, viceprim-ministru, iar la ora 16.00, cu dl. Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD.”
În primul rând cine sunt cei la a căror cerere s-au purtat discuţii? Din context reiese că aceştia ar fi cei doi vice-prim-miniştri. Are cineva timp să creadă asta? Nici cel mai fidel susţinător al lui Dogaru nu ar crede această minciună. Ce fel de discuţii şi cu cine, dar mai ales unde şi cât timp, domnul Dogaru nu spune. Am să vă spun eu pentru că am contactat biroul vice-prim-ministrului Dragnea şi am cerut relaţii privind întâlnirea pe care acesta a avut-o cu „domnul Dogaru”.
- Răspunsul a fost aşa cum bănuiam, diferit de ceea ce a minţit domnul Dogaru. Adevărul este că domnul Dragnea nu s-a întâlnit cu domnul Dogaru, nici nu a solicitat o întrevedere cu el, şi nu au discutat şi nu a făcut promisiuni, cum a susţinut domnia sa. De la cabinetul domnului Dragnea am primit răspuns, că domnul Dragnea nu a iniţiat şi nu a cerut această întâlnire aşa cum spune domnul Dogaru, domnia sa s-a întâlnit timp de 5 minute cu reprezentanţii REVOLUŢIONARILOR de la care a primit un document. Nu s-a confirmat încă dacă printre cei primiţi a fost şi domnul Dogaru, din alte surse am înţeles că Domnul Dogaru s-a infiltrat sau insinuat în această delegaţie şi a dat domnului Dragnea şi documentul său. În asta a constat „discuţia şi marele dialog soldat cu promisiuni” din partea domnului Dragnea. Trebuie să recunosc că domnul Dogaru şi-a învăţat lecţia dezinformării, în sensul că pe o informaţie reală, înmânarea acelui document, brodează insinuări lăsând să se înţeleagă că au avut loc discuţii şi acestea s-au soldat cu promisiuni care vai Doamne nu au fost onorate. Pe o infiltrare printre revoluţionari de care nu pomeneşte în comunicat, ca şi când nici nu ar fi existat, lasă să se înţeleagă că Dragnea l-ar fi primit pe el datorită pichetării. Biroul vice-prim-ministrului Dragnea a precizat că nu a existat nici o întâlnire separată între domnul Dragnea şi Dogaru. Are şcoală, domnul Dogaru, nu zic nu. Să judece fiecare cum vrea şi să vadă cine minte.
- A doua frază: „Celor doi demnitari li s-a înmânat câte un exemplar al solicitărilor oficiale adresate dlui Victor Ponta. Ambii au promis deblocarea situaţiei în două zile, în sensul solicitărilor SCMD”. Minciună, nu există nici o confirmare a acestor promisiuni, li s-a promis revoluţionarilor de către domnul Dragnea că se vor studia cererile, va fi informat primul ministru şi li se va da răspuns în termen legal. Şi aici se minte şi se brodează, promisiunea era alta nu cea despre vorbeşte domnul Dogaru.
- A treia frază: „Cu stupoare am aflat cu această ocazie că un mic grup de membri SCMD din provincie s-ar fi prezentat, în baza unei „pile” pusă telefonic, nu la sediul PSD, ci la alte sedii oficiale, pentru a reclama, nu drepturile rezerviştilor, nu legea solicitată de SCMD, ci faptul de a fi recunoscuţi drept adevărata conducere a SCMD si adevăratele persoane de dialog”.
Când a aflat, şi de ce cu stupoare, deoarece intenţia şi acţiunea filialelor din Craiova, Slatina şi Bucureşti a fost anunţată cu două zile înainte pe blogul sindicatului,  nu a fost o surpriză pentru nimeni. Dar domnul Dogaru iarăşi lasă să se înţeleagă că vezi Doamne, a aflat de această iniţiativă după ce s-a materializat, sau în timp ce domnia sa se luptă cu balaurul. Prima minciună. Spune domnia sa că un mic grup de membri SCMD s-ar fi prezentat în baza unei pile. A doua minciună. Să ne fie cu iertare, grupul care s-a întâlnit cu Oprea a fost de trei ori mai numeros decât grupul de sindicalişti care a dat ochii cu Dragnea. Mai spune domnia sa că acel grup s-a întâlnit cu Oprea, nu pentru a reclama drepturile sindicaliştilor, ci pentru a fi recunoscuţi drept adevărata conducere a SCMD. Aici domnia sa s-a întrecut pe sine, minţind pur şi simplu şi încercând să convingă sindicaliştii că grupul respectiv vrea să se substituie conducerii SCMD, să spargă sindicatul. Nimic mai fals. Normal ar fi acuma ca acei oameni care au format grupul de dialog să ceară domnului Dogaru satisfacţie în instanţă pentru cele afirmate, pentru să sunt învinuiri grave, dar nu bazate pe informaţii ci pe intenţii de dezinformare.
„Vom verifica această informaţie şi vom lua măsurile statutare”, mai spune domnul Dogaru. De acord, asta am făcut şi eu, am verificat informaţiile date de cele două grupuri şi am constat că cele relatate de grupul de filiale corespunde realităţii, în timp ce cele declarate, insinuate, afirmate, înveninate de domnul Dogaru sunt nereale sau doar parţial adevărate, tendenţioase, răuvoitoare, manipulative, mizerabile. În ceea ce priveşte întâlnirea dintre domnul Dogaru şi domnul Oprea, aceasta nu a putut fi confirmată de către biroul de presă al MAI. Rog pe domnul Dogaru să facă toate verificările posibile şi să vină cu toate dovezile în vederea susţinerii afirmaţiei sale, altfel poate fi învinuit de ofense aduse unor cadre militare în rezervă.
Cine vrea să afle adevărul?
Acum, spun şi eu aşa cum spunea şi domnul Dogaru, sper ca SĂ FIE APLICAT STATUTUL FAŢĂ DE CEL CARE A MINŢIT ŞI A ADUS PREJUDICII IMAGINII UNOR COLEGI DE SINDICAT ŞI SINDICATULUI PRIN ACESTE AFIRMAŢII CALOMNIOASE ŞI NEADEVĂRATE. Sper ca sindicaliştii militari, rezerviştii, toţi cei care apucă să citească acest material să aibă puterea de a discerne şi de a lua o decizie în consecinţă. E timpul ca la conducerea sindicatului să vină un militar adevărat, respectat şi apreciat, care să nu se ocupe de împroşcări cu noroi asupra celor care nu sunt de acord cu declaraţiile lui iresponsabile. E timpul ca cei care au tot oscilat şi au mers înainte considerând că „nu avem altul mai bun” sau „nu e momentul” sau „nu e bine să ne punem contra” să vadă adevărata dimensiune a pericolului. Ideal ar fi fost ca toate acţiunile SCMD să fie coordonate, conjugate, unanim acceptate, dar s-a dovedit şi de data asta că cel puţin una din părţi este total opusă oricărei forme de dialog, de colaborare sau negociere, cu oricine, singura formă pe care o acceptă este pumnul în masă, scrisorile oarbe, scrise într-un limbaj a la Mircea Badea. Asta nu caracterizează casta militarilor.
Menţionez că toate cele afirmate aici sunt adevărate, mă refer la fapte si declaraţiile vizavi de întâlnirile din data de 06.10.2014, iar dacă membrii CNR vor probele, sunt gata sa mă prezint cu ele la întâlnirea din Octombrie şi chiar şi cu altele privind alte declaraţii şi activități.
P.S. Pe surse, pot afirma că  discuțiile purtate de delegația filialelor cu vice-prim-ministrul Gabriel  Oprea, deja s-au concretizat printr-o inițiativă acestuia de a cere un documentar privind impactul financiar al unui proiect legislativ care să restituie  şi militarilor  sumele abuziv reținute prin recalculările guvernării Boc. Aceleași surse confirmă că există fonduri la ministerele de resort şi că deja se mişcă roțile.

 Categoria Actualitate, Despre Armata 48 afisari 

 Marin N