Oltenii încep să se adune : o
fi bine ?
De 1 Decembrie, la Craiova am
văzut atâta lume adunată încât nu ştiam dacă este Ziua Naţională a României sau
a venit Rihana în concert. Sunt ani buni de când nu am mai văzut atâta
lume adunată la o festivitate marcată de o sărbătoare naţională. În ultimii
ani, lumea se cam săturase de venit în centru şi ascultat discursurile unor
politicieni, de cele mai multe ori aceiaşi, cu aceleaşi discursuri. La ultima
sărbătoare, pe 25 Octombrie abia dacă au fost câteva sute de oameni, deşi
activităţile au fost mult mai numeroase şi mai tentante decât acum. Ce s-a
întâmplat în nici două luni?
Viaţa
politică nu s-a îmbunătăţit, asistăm la aceleaşi atacuri mai ales acum în plină
campanie electorală, cu aceiaşi politicieni, chiar dacă trecuţi la partide
diferite în unele cazuri, economia duduie gata să explodeze ca un motor turat
care nu mai are combustibil, nivelul de trai e atât de jos încât nu îl mai vede
nimeni, guvernaţii în lipsă de fonduri la buget inventează noi taxe şi
buvignete pentru a mai pune un ban deoparte pentru contractele cu firmele care
se laudă în fiecare an că au luat măsuri pentru iarna care va veni, dar singura
măsura sunt acatistele pe care le dau pe la biserici, rugându-se Domnului să
facă iarna ca vara. Şi atunci ce a scos oamenii afară din casă? Ziua destul de
frumoasă cu soare spre amiază? Campania A3 cu steagurile şi ziua României ? Sau
Doamne ajută, s-a mai deşteptat românul şi a vrut să îşi mai facă simţită
prezenţa în faţa politicienilor? Dacă e aşa, să le ţină Cel de Sus
obiceiul, şi la bine şi la rău.
Cert este
că înainte cu o săptămână de alegeri, românii au cinstit Ziua Naţională cu
prezenţa lor. La Craiova cred că au fost în jur de 8.000 de persoane şi nu au
fost oameni aduşi cu autobuzele, nici plătiţi de cineva, nici ademeniţi de
fasole cu cârnaţi sau mititei, ci pur şi simpli oameni care au dorit dacă
nu să se unească, măcar să se adune, să fie împreună să se simtă, unul pe
altul, să adulmece atmosfera, să ia pulsul. Este o dezmorţire pe care o aştept
de câţiva ani, o atitudine, o renunţare la inactivitate, la nepăsare şi
miserupism pe care nu pot decât să le salut şi să mulţumesc concetăţenilor că
mi-au redat speranţa că nu am murit înainte de a ni se închide ochii, că nu
suntem zombi. M-a impresionat mulţimea de copii care se bucurau deşi
mulţi dintre ei nu ştiau de ce. Poate se bucurau că este atât de multă lume
adunată şi nu se înjură sau se plâng de greutăţile vieţii, poate se
bucurau pentru că îşi vedeau părinţii neîncruntaţi, poate se bucurau că vedeau
şi alţi copii decât colegii de cartier sau de clasă, poate se bucurau de
bucuria celorlalţi.
Nu ştiu ce
or fi înţeles sau cum or fi văzut oficialităţile această prezenţă, unii
s-au bucurat şi ei, poate cu aceeaşi bucurie cu a oamenilor de rând, alţii
crezând sau sperând că lumea a venit pentru ei, dar să nu uite că cei care azi
vin să te vadă, mâine vor veni să ceară, unii cer ceea ce le-ai promis, alţii
ceea ce cred ei că li se cuvine pentru că au venit când ai avut nevoie de ei.
Ştiu însă sigur, oameni, politicieni care nu s-au bucurat, unii dintre ei chiar
din cei care se jură cu raţa în gură că sunt olteni şi că îşi iubesc urbea şi
locuitorii ei. Nu s-au bucurat în primul rând pentru că nu au fost acolo.
A impresionat asistenţa prin absenţa sa măreaţă, domnul Solomon, edilul care se
jura că va face o campanie decentă. I s-a părut oare indecent să participe
alături de cetăţenii Craiovei la sărbătorirea acestei zile şi comemorarea
eroilor naţiunii? Dacă ne uităm la prietenul său din Bucureşti care a refuzat
să se aşeze alături de primul ministru şi a preferat să stea lângă cea care de
la înălţimea condamnării aspasiste l-a repus pe tron, îi înţelegem gestul. Şi
totuşi băse, a fost prezent, indiferent lângă cine a stat, dar fostul primar,
olteanul oltenilor, nu a găsit pe nimeni în toată Craiova lângă care să stea? A
preferat să stea lângă Neţoiu şi Vişan , care şi ei au impresionat prin „decenţă”
şi absenţă. Pe toţi 3 îi uneşte „dragostea” faţă de craioveni, faţă de
Universitatea Craiova, dar îi mai uneşte ceva, îi unesc două cuvinte
magice care i-au pus pe listele PPDD : „DDOSAR PPENAL”. Toţi trei cunosc forte
intim semnificaţia cuvintelor, unul a scăpat cu graţiere după ce a intrat în
politică, ceilalţi doi speră să scape şi ei prin acelaşi tertip după ce intră
în parlament. Aşa speră ei. În lipsa pozei cu domnul Solomon la manifestaţie, o
să pun poza unui adevărat oltean şi patriot, care nu se sperie nici de oameni
şi nu s-a speriat nici de câinii jandarmilor care au participat şi ei, de
data asta paşnic, la adunare.
Revenind
la adunare, a doua zi, pe data de 2 Decembrie, altă adunare. De data asta a
susţinătorilor a trei candidaţi USL, şi anume Cosmin Enea, Nicolae
Vasilescu şi Cristiana Anghel doi dintre ei, contracandidaţii
„decenţilor” Solomon şi Neţoiu. Continuarea aici: Oltenii încep să se adune : o fi bine ?
