Proiectul de lucru pentru
noua Lege a pensiilor militare de stat
Va prezentam mai jos
proiectul Legii care se va numi a “pensiilor militare de stat” elaborat de
specialiştii MApN. Acesta va fi trimis si structurilor similare de la MAI si
SRI si asociaţiilor rezerviştilor din toate structurile.
Propunerile pe marginea Proiectului de Lege vor fi discutate în cadrul Şedinţei de birou din data de 28.06.2012, orele 18.00.
Rugăm membrii de sindicat să expedieze propunerile pe adresa de e-mail filialascmddolj@yahoo.com sau în scris la sediul Filialei din Craiova, Bdul. Carol I, nr.81.
Preşedintele Filialei 1 Craiova a SCMD
Col.(r)ec.
Ioan Mişu NAON
LEGE Nr................
din 2012 privind pensiile
militare de stat
(proiect in lucru)
Parlamentul României
adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Dreptul la
pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut
special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi,
prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale
din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,
denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor
publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul
profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de
stat”
Art. 2. - Principiile de
bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod
corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în
care prin prezenta lege se dispune altfel.
Art. 3. - (1) În
înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea
semnificaţie:
a) militar – este cadrul
militar, aşa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul
cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi
gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006
privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi
completările ulterioare;
b) funcţionar public cu
statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum
este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004
privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă –
este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici
cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu
care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o
persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a
avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2)
militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat
profesionist;
d3) a îndeplinit
serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau
student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu
excepţia liceului militar;
d4) a
fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a
fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de
funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi
expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3
alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au
semnificaţia stabilită în respectiva lege.
Art. 4. - Sistemul
pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea
exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt
prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului
structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii,
bătrâneţii şi decesului.
Art. 5. - (1) Ministerul
Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de
Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare
de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor
publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază
propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare
pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale
se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 6. - Administrarea
sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii
sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1)
şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7.
– Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu
statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi
urmaşilor acestora.
Art. 8. - (1) În sistemul
pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a
obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric
personal.
(2) Datele cu caracter
personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene,
ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru
străinii care au înregistrată rezidenţa şederea în România, precum şi ale
persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de
plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora
gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru
Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la
alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi
de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine
astfel de informaţii.
(4) Conţinutul,
modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2)
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 9. – Cheltuielile,
în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor
militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind
organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte
cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 10. - Condiţiile de
muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici
cu statut special pot fi:
a)
normale;
b)
deosebite;
c)
speciale;
d) alte
condiţii de muncă.
Art. 11. - (1) Încadrarea
locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se
realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a
activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii,
specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2)
Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti
trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
NOTĂ: legea se aplică
numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut
capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei
pensionaţi anterior prezentei legi
Art. 12. - În sistemul
pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:
a)
pensii militare de stat;
b) alte drepturi de
asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza
dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi
de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Art. 13. - Militarii şi
funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie
militară de stat.
Art. 14. - (1) Drepturile
de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor
prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi
prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
Art. 15. - (1) Militarii
şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la
instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi
funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile
private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată
cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de
la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private
pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.
CAPITOLUL II
Prestaţiile în sistemul
pensiilor militare de stat
Art. 16. - Sistemul
pensiilor militare de stat acordă:
a)
pensia de serviciu;
b)
pensia de invaliditate;
c)
pensia de urmaş.
SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 17. - Pensia de
serviciu poate fi:
a)
pentru limită de vârstă;
b)
anticipată;
c)
anticipată parţială.
Art. 18. - Au dreptul la
pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu
statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani
cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani
militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari;
soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în
serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele
militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în
serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani
militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari;
soldaţi/gradaţi profesionişti.
Art. 19. - Au dreptul la
pensie de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut
special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art.
18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55
de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42
de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari,
soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării
unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi
pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în
rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de
către comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 20. - (1) Au dreptul
la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu
statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă
în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca
militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în
rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din
statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor
din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în
rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de
către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei
anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special
în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul
anilor de serviciu.
Art. 21. - Militarii
şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă
ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare
a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu
statut special de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de
stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor
de serviciu militar/serviciu.
Art. 22. - (1) Militarii
şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în
una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d)
beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei
de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă
deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani
efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele
militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea
vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de
muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10
ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar;
soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei
de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă
speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel
puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special,
pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani,
dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte
condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca
militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat
profesionist.
(2) Militarii şi
funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime
efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de
intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de
vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi
scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială
la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani
efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste
specialităţi.
Art. 23. – (1) Vechime în
serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut
special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit
legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii
acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de
învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă
de studii, la alegere.
(2) În cazul în care
militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a
unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică
şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor
publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe
instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală
a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la
vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
Art. 24. - (1) Dovada
privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare
în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza
datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind
vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori
funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte
acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar
de pensii publice.
Art. 25. - În cazul în
care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel
puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar
cele mai mici se neglijează.
Art. 26. - (1) Între
sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc
reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în
vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări
sociale.
(2) În situaţia prevăzută
la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de
vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime
în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt
recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în
vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Art. 27. - La acordarea
pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea
dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în
cauză a fost încadrat/asigurat.
Art. 28. - (1) Baza de
calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul
lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi
primele cu caracter permanent, astfel:
a)
solda de funcţie/salariul pentru funcţia
îndeplinită;
b) solda de grad
corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul
pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de
serviciu;
c)
solda de merit/salariul de merit;
d)
indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e)
gradaţii şi sporuri;
f)
indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au
avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile
îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media
soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de
grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de
grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care
modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a
modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi
funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art.
38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de
stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului
la pensie.
(5) Baza de calcul
folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media
soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu
lunar brut, din ultimele 6 luni.
Art. 29. - Pensia de
serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente
din baza de calcul, astfel:
a)
pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b)
pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de
munca, 62%;
c) pentru activitatea
desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca,
64%;
Art. 30. - (1) Procentele
corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale
sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut
special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15
ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la
procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se
acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau
deosebite.
(2) Pentru persoanele
prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare
an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an
şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii
deosebite;
b) 1 an
şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii
speciale;
c) 2 ani în situaţie de
război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte
condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi
funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara
teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte
state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care
se stabileşte, în funcţie de decoraţia primita, prin hotărâre de Guvern în
termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 31. - (1)
Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în
serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici
cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de
contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti, lucraţi
efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2%
din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate
în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala
nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1)
se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile
militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă
acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. - Pensia
militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate
fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea
pensiei.
Art. 33. - (1) Persoanele
care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul
public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care
sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă,
dobândite până la data pensionării.
(2)
Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate,
indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 34. - Au dreptul la
pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care
şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor
accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora
conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului
militar/serviciului şi tuberculozei;
b)
accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului
militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie
de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii
instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică
şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de
munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în
timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. - Pensia de
invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de
muncă, astfel:
a) invaliditatea de
gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a
capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă
din partea altei persoane;
b) invaliditatea de
gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu
posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de
gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea
de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea
sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate
din timpul normal de munca.
Art. 36. – (1) Criteriile
şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de
invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului
Justiţiei şi Serviciului Roman de Informaţii, după caz, cu avizul Ministerului
Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care va
fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(2) Casele de pensii
sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor
şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi
controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de
muncă.
Art. 37. - (1) Evaluarea
capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face,
la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă
spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea
capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se
depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării
clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad
de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză
medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care,
pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare
investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză
medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru
incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală
prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data
înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În
situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se
prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală
asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la
comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută
la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare.
Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de
la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor
centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la
instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale
asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7)
necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea,
organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză
medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul
apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul justiţiei
şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38. - (1) Militarii
şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut
capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură
cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de
invaliditate dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime în
serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Vârsta cadrului militar
Vechimea în serviciu
în momentul ivirii
realizată anterior
invalidităţii (ani)
invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani 5
25 - 31 de ani 8
31 - 37 de ani 11
37 - 43 de ani 14
43 - 49 de ani 18
49 - 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie
militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau
calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar
îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 39. - În cazul în
care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza
serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei,
pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 40. - (1) Cuantumul
pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de
serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.
(2) La suma procentelor
cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru
fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele
procente:
a) 1%
pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8%
pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6%
pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de
invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la
art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu
10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu
15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu
20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. - (1)
Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie
de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de
pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru
însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Art. 42. - (1)
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie
de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea
vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale
de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare
revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă
decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după
caz:
a)
menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)
încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)
redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de
invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care
s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii
medicale.
(4) Neprezentarea, din
motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea
plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută
revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile
legii.
(5) Revizuirea medicală
se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a
îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală
asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi
proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 43. - (1) Nu mai
sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a)
prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au
împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c)
beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor
şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44. - (1) Comisiile
centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile
expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la
comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii
pensiei.
(3) Suspendarea plătii
pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care
neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
Art. 45. - (1)
Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1),
sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de
expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare
naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea
reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din
motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage
suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii
sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii,
pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii
pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii
programelor recuperatorii.
Art. 46. - (1) La data
îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru
limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu
pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută
la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru
însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei
militare pentru limită de vârstă.
SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
Art. 47. - Pensia de
urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era
pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de
stat.
Art. 48. - Copiii au
dreptul la pensie de urmaş:
a) până
la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă
studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la
terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata
invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau
în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 49. - (1)
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la
împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel
puţin 15 ani.
(2) În cazul în care
durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul
pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru
fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50. - (1) Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe
perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost
de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor
are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei,
dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca
sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului
militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează
venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care
asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul
salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 51. - Soţul
supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art.
50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data
decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o
activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea
sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la
art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
Art. 52. - Soţul
supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul
sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş
până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în
perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici
de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin.
(5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 53. - (1) Pensia de
urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu
pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în
condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate
de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea
îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de
vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de
urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin.
(1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50%
- pentru un singur urmaş;
b) 75%
- pentru 2 urmaşi;
c) 100%
- pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54. - Cuantumul
pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin
însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 55. - În cazul modificării
numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile
art. 53 alin. (2).
Art. 56. - Soţul
supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate
opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 57. - Persoanele
prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate,
revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele
recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate
în sistemul public de pensii.
SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor
Art. 58. - (1) Cuantumul
pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se
majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda
funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară
ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit
gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în
rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire
a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1).
Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare
la calculul pensiei;
b) în funcţie de
posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un
procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a
Guvernului;
c) în situaţiile în care
măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea
soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de funcţie/salariilor
pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici
cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în
condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea
procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89,
se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata
pensiilor
Art. 59. - (1) Pensiile
militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau
curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în
plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat
prin procura speciala.
(2) Cererea de
pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor
prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor
condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de
muncă.
(3) Cererea de
pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea
persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori
funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu
actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta
lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării
Naţionale:
a) prin unitatea militară
din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de
pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar
judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data
ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea
militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau
direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul
judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a
urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi
funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei,
precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor
menţionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal
ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost
detaşate.
(6) Pentru militarii şi
funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei,
Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi
Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa
de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor
încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu
drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari
militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii
sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
Art. 60. - (1) În vederea
stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4)
sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga
răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor
înscrise.
(2) Dosarul de pensionare
pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală
de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de
întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului
apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului
Serviciului Român de Informaţii.
Art. 61. - Dosarul de
pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii sectorială constituita
la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele
prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a
înregistrat cererea.
Art. 62. - (1) Pensiile
se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în
funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc
prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile
prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de
elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la
o altă dată, după cum urmează:
a) de
la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii
următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în
termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş
acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului,
dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în
situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era
pensionar, la data decesului;
d) de la data
îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în
termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate
persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta
standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii
următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la
casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii
următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa
sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de
pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor
publici cu statut special în activitate.
Art. 63. - Pensiile se
plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de
pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei
anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data
încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în
activitate.
Art. 64. - (1) Admiterea
sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de
pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la
alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau
se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi
introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de
zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea
titularului.
(4) Decizia casei de
pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen
de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. - (1) În
situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se
constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal
cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea
pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în
urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz,
în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării
diferenţelor.
(3) Pensia poate fi
recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute
de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru
limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de
cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în
urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna
următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Art. 66. - (1) În
sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte
personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i
s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz,
mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 67. - (1) Plata
pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în
cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile
încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta
Română” - S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1)
se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata
cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii
sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin
Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., taloanele de plată a drepturilor
prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care
au optat beneficiarii acestora.
Art. 68. - (1) Cheltuielile
cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1)
şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul
beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor
procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în
situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se
stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1%
din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar
prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în
cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să
nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69. - (1)
Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care
nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al
acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de
stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în
străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin
instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în
moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate
de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de
asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de
beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă
a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind
suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de
pensii.
(4) Cheltuielile generate
de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi
neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. - Procedurile
referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se
aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 71. - (1) În
sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna
următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)
pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte
condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de
invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel
prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit
legii;
d) au expirat 12 luni de
la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la
art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din
motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de
la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art.
48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive
imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de
la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art.
48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele
recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al
unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei
prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a
fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru
infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite
în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei,
în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul
Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi
Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele
judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să
conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h),
casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 72. - (1) În
sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna
următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a
stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat
convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit
prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de
invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut
la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la
convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii;
c) pensionarul de
invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de
expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş,
prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada
continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor,
beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru
care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari
de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f)
soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor,
beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie,
potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări
sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu
salariul.
(2) În situaţia
copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art.
48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se
suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru
însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care
pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o
unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire
permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii
pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea
pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna
următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 73. - În sistemul
public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna
următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la
suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile
de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna
următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a
făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii
anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în
temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
Art. 74. - Încetarea,
suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a
drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale,
în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 75. - Prevederile
prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la
încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi
indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se
află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii sectoriale,
cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 76. - (1) În
sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite
din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii,
următoarele categorii de pensionari:
a)
pensionarii cu pensii militare de stat;
b)
nevăzătorii;
c) pensionarii de
invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în
gradul III de invaliditate;
d)
copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor,
beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din
activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit
legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut
la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
Art. 77. - Beneficiarii
pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în
rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea
dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Art. 78. - (1) Deciziile
de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau
încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate
naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1)
se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a
prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia
şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca
funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în
condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în
rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la
stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea
anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul
militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate
de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al
pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 79. - Beneficiarii
dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii
sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie,
de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost
stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei
acesteia
Art. 80. - (1) Sumele
neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc
decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate
până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în
lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la
alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL III
Casele de pensii
sectoriale
Art. 81. - (1) Casele de
pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul
Bucureşti.
(2) Casele de pensii
sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor
organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin.
(1).
Art. 82. - Atribuţiile,
organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin
hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 83. - (1) Ministrul
apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul
Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru
bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile
pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de
pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu
prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 84. - Cheltuielile
privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din
bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora
funcţionează.
Art. 85. - În aplicarea
prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în
principal, următoarele atribuţii:
a)
asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor
prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul
pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform
prezentei legi;
c)
asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de
fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa
drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat,
pe baza codului numeric personal;
e)
controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de
muncă;
f) aplică prevederile
convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte,
precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme
similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări,
în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia,
pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor
militare;
h) asigură introducerea,
extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de
evidentă;
i) asigură reprezentarea
în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a
aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează
activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de
pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în
străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în
domeniu;
l)
îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 86. - Realizarea
atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă
controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 87. - (1)
Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit
legii.
(2) Cheltuielile curente
şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat,
prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridica
Art. 88. - Încălcarea
prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională
sau penală, după caz.
SECTIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 89. – Transmiterea
şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în
procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea
evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în
muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie
infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 90. - Constituie
contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea
metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de
muncă;
b) nerespectarea
prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei
militare de stat;
c) nerespectarea
prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale
modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea
eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada
vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite
de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 91. - (1)
Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele
de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele
de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor
prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. - Constatarea
contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la
art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 93. - Amenzile
contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie
venituri la bugetul de stat.
Art. 94. - Dispoziţiile
referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completează cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410
din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului
pensiilor militare de stat
Art. 95. - (1) Deciziile
de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de
30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de
examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă
prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie
necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 96. - (1) Comisiile
de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de
pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a
legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea,
funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului
apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului
Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea
contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de
la data înregistrării acesteia.
Art. 97. - (1) Hotărârile
comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale
interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor
de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen
de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor
de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul
prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 98. - Jurisdicţia în
sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de
apel.
Art. 99. - Tribunalele
soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor
de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor
centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra
capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat
de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de
asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi
de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e)
plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza
prezentei legi;
f)
contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza
prezentei legi;
g) alte
drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul
prezentei legi.
Art. 100. - (1) Cererile
îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a
cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se
adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul
pârâtul.
Art. 101. - (1) Împotriva
hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor
de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt
definitive şi irevocabile.
Art. 102. - Prevederile
prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de
stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 103. - Cererile în
fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în
legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare
de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi
tranzitorii
Art. 104. - (1)
Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare
de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în
serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele
anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele
prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime
în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie
2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii
vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care,
conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care
atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate,
numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor
verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 105. - (1) Cererile
în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada
vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de
orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la
alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 106. - (1) Pentru
militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la
Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea
pensiei, în condiţiile art. 29 - 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor
procentual de:
a) 3%
pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani;
b) 6%
pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani;
c) 9%
pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 107. - (1) Pensiile
militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza
legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se
recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în
plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în
vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime
exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă,
pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care
cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei
în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin
adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3)
şi (4).
(2) Sumele rezultate ca
diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea
prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până
la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum
urmează:
a) pentru anul 2013, 10%
din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1
iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40%
din cuantumul diferenței, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40%
din cuantumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art. 108. - La data
încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit
prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate
în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
Art. 109. - (1) În cazul
modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi,
pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş
cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu
păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1)
se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei
anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care
cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul
pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.
Art. 110. - Litigiile
care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul
instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit
legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 111. - (1) Sumele
încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în
termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite
necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la
beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care
constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând
prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase
nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 112. - (1) Sumele
încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei
infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data
primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea
integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în
conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii
decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 113. - (1) Debitele
provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se
recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac
venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea
debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile
Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. - Bazele de
date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea
caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 115. - Aplicaţia
informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează
şi este publică.
Art. 116. - (1)
Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări
sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii
şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei
efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
Art. 117. - Între
sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele
proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile
de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea
deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi
de urmaş.
Art. 118. - Cererile
adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi
sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 119. - Militarii şi
funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au
pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special,
efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni
comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor
prezentei legi.
Art. 120. - Cererile
înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi
vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii
drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 121. - În aplicarea
prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme
metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 122. - La stabilire
pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. - Prezenta lege
intră în vigoare la data de .......
Art. 124. - Pe data
intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art. 1 lit. a), art. 4
alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art.
11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă
nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă
naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din
31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu
modificările şi completările ulterioare;
- orice
alte dispoziţii contrare prezentei legi.
