luni, 30 iulie 2012

Ziarul SCMD nr. Iulie 2012



sâmbătă, 28 iulie 2012

Ziua Imnului

    Mâine, 29.07.2012, Prefectura Județului Dolj, organizează Ziua Imnul Național  în Parcul Romanescu, începând cu orele 09.30.
  Recomandăm membrilor de sindicat și nu numai, să participe la această activitate.
  „Deșteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul național al României, compus muzical de un autor necunoscut (vezi mai jos). Versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.
   Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
   Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
   De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist Trei culori”.
   Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!



Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova





vineri, 27 iulie 2012

Votati pentru Dreptate și Adevăr

    



    Biroul Operativ al Filialei Craiova, recomandă membrilor de sindicat ca pe 29.07.2012 să voteze pentru DREPTATE și ADEVĂR.
         - DREPTATE - revenirea la statutul de pensionari militari și la cuantumul pensiilor din 2010;
         - ADEVĂR - dosarele FLOTA, Casa din Mihăileanu și mai nou Vila Dante.
Îi dorim comandantului nostru suprem „marinarul” ca de luni să meargă pe mare, la galere.

                              
                          
Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova

sâmbătă, 21 iulie 2012

Comunicat

      Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova multumeşte pe această cale tuturor participanţilor la mitingul organizat de USL din data de 20.07.2012 şi de asemenea îndeamnă membrii de sindicat şi familiile acestora să participe la Referendumul de demitere a preşedintelui.
        De asemenea mulţumim Dnei. Învăţătoare Cristiana ANGHEL pentru participarea şi cuvântul luat la miting.
            Să auzim numai de bine!

Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova


marți, 17 iulie 2012

Miting USL


Comunicat



         ,,NESIMȚIȚII” din sistemul național de apărare, MApN, MI, SRI, STS, MJ, sunt rugați să participe în număr cât mai mare la mitingul organizat de USL în data de 20.07.2012 începând cu orele 18,00, pe Esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu”, miting organizat pentru demiterea „comandantului suprem” matrozul Băsescu Traian. 

Camarazi, să nu uităm că din ianuarie 2011 mulțumită „comandantului suprem” au fost trimiși în neființă sute de colegi care nu au acceptat umilința degradării statutului de militar, și a celui de asistat social așa cum a binevoit să ne numească puterea portocalie, în frunte cu „Muc cel Mic” și șleahta lui „Cascadorii râsului”.
         Vă aducem aminte că am depus un JURĂMÂNT MILITAR, față de România pentru apărarea valorilor democratice și a drepturilor omului și nu pentru un individ certat cu legea (vezi dosarele penale aflate pe rol, și închise datorită imunității „Flota”, „Casa din Mihăileanu”), care pe noi ca militari nu ne reprezintă.
         Filiala 1 Craiova a SCMD se solidarizează cu Dna. Învățătoare Cristiana ANGHEL, în demersul său pentru apărarea suveranității, democrației și a statului de drept și a libertății omului.


         VENIȚI LA MITING, VENIȚI LA VOT PE 29.07.2012 PENTRU DEMITEREA MARINARULUI!
        DEMONSTRAȚI CĂ VOINȚA POPORULUI ESTE SUVERANĂ!






         Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova





miercuri, 4 iulie 2012

Chemare la manifestatie Iulie 2012


CINE PUNE ÎN PERICOL DEMOCRAŢIA
ŞI STATUL DE DREPT

După o guvernare dezastruoasă, umilitoare şi excesiv de agresivă la adresa cetăţeanului de rând, în care preocuparea principală a fost ÎMBUIBAREA CLIENTELEI şi NU BUNĂSTAREA POPULAŢIEI, asistăm astăzi la ultimele riposte, unele de-a dreptul disperate, ale celor care IERI NE SFIDAU ŞI NE IGNORAU CERINŢELE DEMOCRATICE, care pierzându-şi privilegiile şi-au amintit brusc de STATUL DE DREPT şi VALORILE DEMOCRAŢIEI.
Dacă până ieri erau călăuziţi numai de ,,DEMOCRAŢIA DE PARTID” pe care ne-au aplicat-o, fără ruşine şi teamă şi nouă cetăţenilor de rând, în care EI HOTĂRAU şi noi ne supuneam, azi au tupeul să clameze şi să aducă în atenţia opiniei publice ceea ce ei au ignorant şi nesocotit uneori chiar cu violenţă adică DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE CETĂŢENEŞTI. Uitând maniera antidemocratică şi totalitară în care au guvernat în deplin dispreţ faţă de INTERESELE CETĂŢEANULUI şi uneori chiar a INTERESULUI NAŢIONAL, artizanii dezastrului național au strâns rândurile în jurul ultimilor pioni pe care îi mai deţin pe table de şah a democraţiei româneşti (PREŞEDINŢII CELOR DOUĂ CAMERE, AVOCATUL POPORULUI, JUDECĂTORII CURŢII CONSTITUŢIONALE FIDELI INTERESELOR P.D.L.) aşteptând o mutare salvatoare din partea ,,NEBUNULUI” aflat mereu în ofensivă şi rareori în defensivă.
            Ajutorul a venit într-un târziu când ,,pionii“ fuseseră deja înlăturaţi de pe table de şah, s-a dovedit a fi pe cât de NEINSPIRAT pe atât de DISPERAT.
Argumentele folosite, limbajul violent, agresivitatea atitudinilor din ţară dar şi din afară prin care au încercat să se victimizeze şi să atragă atenţia folosind termini fără nici o legătură cu realitatea ca ,,LOVITURĂ DE STAT“, ,,ATAC LA DEMOCRAŢIE” au arătat fără tăgadă că se tem de ceea ce au făcut că abia acum conştientizează că PUTEREA NU E VEŞNICĂ şi că în VIAŢĂ TOTUL SE PLĂTEŞTE înţelegând într-un târziu că ceea ce ei au ,,CREAT” pentru alţii de mâine li se aplică şi lor.
Strategia folosită de U.S.L. pentru a mai câştiga o redută în lupta cu FOSTA PUTERE TICĂLOŞITĂ a fost una excelentă pentru cel puţin două motive:
1.     MOBILIZAREA EXEMPLARĂ A FORŢELOR ŞI FERMITATEA ACŢIUNILOR determinate de o MOTIVARE ÎNTEMEIATĂ;
2.     Modul în care s-a păstrat SECRETUL ACŢIUNII prin care s-a realizat SURPRINDEREA ADVERSARULUI.
Ceea ce s-a întâmplat ieri arată că U.S.L.- ul nu îşi subestimează adversarul, este motivat pentru a obţine VICTORIA FINALĂ, ARE STRATEGIE şi RESURSE pentru a câştiga şi ceea ce este cel mai important. ESTE UNIT şi ACŢIONEAZĂ CA UN TOT UNITAR.
Conştientizând forţa de care dispune, susţinerea populară de care se bucură şi exploatând succesul din alegerile locale, spre deosebire de P.D.L. care desfăşoară acţiuni de INTIMIDARE, DEZINFORMARE şi IMAGOLOGICE, U.S.L. - ul  declanşat o CAMPANIE ADEVĂRATĂ de CUCERIREA PUTERII POLITICE ÎN STAT prin acţiuni planificate pe etape cu obiective precise. Acţionând pe mai multe planuri fără a-şi dispersa forţele U.S.L.- ul dovedeşte fermitate şi profesionalism în actul de guvernare puternic hărţuit de dl. BĂSESCU, dialog cu cetăţenii, implicare în lupta politică din PARLAMENT excelenta comunicare cu EUROPA UNITĂ în ciuda acţiunilor disperate a trompetelor băsiste MACOVEI, PREDA şi UNGUREANU şi nu în ultimul rând DORINŢA DE A PUNE ÎN PRACTICĂ CEEA CE A PROMIS.
Toate aceste lucruri bune se întâmplă având în coastă un ,,INAMIC” perfid, imprevizibil şi dornic de răzbunare care mai deţine pârghii importante în stat care pot provoca grave disfuncţionalităţi şi derapaje de la democraţie (cum de altfel ştim şi vedem zi de zi) şi pentru asta trebuie ca fiecare cetăţean, fiecare organizaţie care apără DREPTURILE OMULUI să se implice activ şi ferm.
Apărarea DEMOCRAŢIEI cere implicare şi „luptă” mai ales când ai de a face cu forțe organizate în stil mafiot care se dedau la cele mai josnice şi perfide modalităţi de acţiune.
Pentru acest motiv consider că până când nu se cucereşte şi ultimul bastion al democraţiei ocupat VREMELNIC de un personaj malefic NU TREBUIE SĂ AVEM LINIŞTE, FLACĂRA ,,PIEŢII UNIVERSITĂŢII” trebuie reaprinsă şi începând de azi în fiecare seară în toată ţara să reîncepem PROTESTELE împotriva celor care fac jocuri PERICULOASE pentru democraţie sprijinind un ,,PREŞEDINTE JUCĂTOR”.
La CRAIOVA se redeschide TRIBUNA DEMOCRAŢIEI în PIAŢA MIHAI VITEAZUL, veniţi şi exprimaţi-vă dragi CONCITADINI.

PREŞEDINTELE FILIALEI CRAIOVA
Col.(r)
            Ioan Mişu NAON

Mapele profesionale ale ultimilor președinți ai României


MAPELE PROFESIONALE ALE ULTIMILOR TREI PRESEDINTI AI ROMANIEI

TRAIAN  BĂSESCU

Emil CONSTANTINESCU

Ion  ILIESCU

         
      Data şi locul naşterii: 4 noiembrie 1951, oraşul Basarabi, jud. Constanţa
      Starea civilă: căsătorit
      Religia: ortodox
      Naţionalitatea: română
      Cetăţenia: română
      Limbi străine: engleză 
      
      Studii:
      • În 1976 a absolvit Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială 
      • În 1995 a absolvit Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat 
            
      Activitatea profesională:
      
      • 1976-1981 Ofiţer Maritim gradele III, II şi I, pe nave de mare tonaj la NAVROM Constanţa 
      • 1981-1987 Căpitan de Cursă Lungă, Comandant al navelor: ARGEŞ, CRIŞANA şi BIRUINŢA - Nava Amiral a Flotei Comerciale Române 
      • 1987-1989 Şef al Agenţiei NAVROM din Anvers 
      • 1989-1990 Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor 
      • 1990-1991 Subsecretar de Stat - Şeful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor 
      • 1991-1992 Ministru, Ministerul Transporturilor 
      • 1992–1996 Deputat, Parlamentul României 
      • 1996–2000 Ministru, Ministerul Transporturilor în guvernele V. Ciorbea, R. Vasile şi M. Isărescu 
      • 2000–decembrie 2004 Primar General al Municipiului Bucureşti 
      • 20 decembrie 2004 - prezent Preşedinte al României

















































































SURSA: www.presidency.ro

Tinerețea și studiile

Emil Constantinescu s-a născut la 19 noiembrie 1939 în Tighina, județul Tighina (astăzi, Republica Moldova). Mama sa, Maria Georgeta Constantinescu, s-a născut în Ploiești la 23 aprilie 1916 și, după absolvirea liceului, a fost studentă la Conservatorul din București la clasă de harpă, dar a renunțat la cariera în domeniul muzicii pentru a-și urma soțul, Ion Constantinescu.[1] Acesta era originar din Oltenia, avea 8 frați, iar după ce a devenit inginer agronom a fost repartizat în Basarabia. Familia Constantinescu se va refugia în 1943 în satul Brădetu, județul Argeș unde Emil Constantinescu își va trăi copilăria.[2] În 1946 se naște fratele acestuia Cristian, iar mai târziu sora sa Marina.[1]
În perioada 1953-1956 a fost elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Pitești (actual Colegiu I.C. Brătianu) și a obținut Diploma Matricolă la data de 19 iulie 1956,[3] în același an s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității București. Obține Diploma în Științe Juridice în 1960 și după îndeplinirea stagiului militar la Piatra Neamț își începe activitatea ca judecător stagiar la Tribunalul Regional Pitești, secția economică. Climatul politic îl determină să renunțe la acest post și să redevină student la Facultatea de Geologie - Geografie în perioada 1961 – 1966. Este Doctor în Geologie al Universității București și Doctor ès Sciences al Universității Duke, SUA.
În 1963 se căsătorește cu Nadia Ileana, juristă, care i-a fost colegă la Facultatea de Drept din București.

Carierea profesională

A parcurs toate treptele carierei universitare ca asistent, lector și conferențiar la Facultatea de Geologie (1966 – 1990). Din 1991 și în prezent este profesor de Mineralogie la Universitatea București. Visiting professor la Universitatea Duke, SUA (1991 – 1992). A fost ales prorector (1990 – 1992) și rector (1992–1996) al Universității București; președinte al Consiliului Național al Rectorilor din România (1992–1996); membru al Comitetului permanent al Asociației Universităților Europene – CRE (1992–1993; 1994–1998); membru al Asociației Internaționale a Președinților de Universități – IAUP (1994–1996). Autor a 12 cărți și a peste 60 de studii în domeniul geologiei, publicate în reviste științifice de prestigiu din țară și din străinătate. Membru de onoare și membru ales al Societăților geologice și mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societății de Geografie din Franța și al Societății National Geographic din SUA. A ținut conferințe la Universitățile Tübingen, Oxford, Standfort, Harvard, Berkeley, Columbia – New York, Georgetown – Washington, Indiana – Bloomington, Rio de Janeiro, Sydney, Praga, Turku, Cairo, Lublin. Distins cu Premiul Academiei Române pentru contribuții științifice în domeniul geologiei (1980); Palmas Academicas, conferită de Academia Braziliană de Litere, Rio de Janeiro (2000); medalii de aur și onorifice ale Universității Comenius din Bratislava; Universității Caroline din Praga și Universității din Sao Paolo; Medalia Arthur Bertrand, acordată de Academia de Științe, Institut de France; medalii conferite de Institutul Național de Științe și Arte din Franța, Universitatea Paris–Sorbonne și Universitatea din Amsterdam. Doctor Honoris Causa al Universităților din Liège, Atena, Montréal, New Delhi, Beijing, Bilkent – Ankara, Sofia, Maribor, Chișinău, Bangkok, Astana și al Ecole Normale Supérieure – Paris.











SURSA: WIKIPEDIA

      S-a născut la 3 martie, 1930, într-o  familie  de  condiţie socială modestă, în Olteniţa, un orăşel din sudul ţării, la confluenţa râului Argeş cu Dunărea, unde şi-a petrecut copilăria şi a urmat primii doi ani ai cursurilor şcolii primare, pe care şi le continuă la Bucureşti; tot aici urmează cursurile gimnaziale şi liceale, fiind, succesiv, elev al liceelor “Industrial-Polizu”, “Spiru Haret” şi “Sfântul Sava”. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic din Bucureşti şi ale Institutului Energetic de la Moscova.
•        Sfera  formaţiei  universitare  inginereşti  este  domeniul hidroenergiei şi al gospodăririi apelor. Debutează profesional în 1955, ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti, sectorul “Sisteme”. Aici participă la elaborarea lucrării de sinteză intitulată “Inventarierea resurselor hidroenergetice ale ţării”. În perioada 1979-1984, conduce Consiliul Naţional al Apelor, unde, de asemenea participă la elaborarea unor studii de specialitate, printre care prima lucrare cu caracter sistemic, – „Programul Naţional de utilizare a resurselor de apă” şi „Schemele de amenajare a bazinelor hidrografice” care vizează totalitatea folosinţelor de apă, în raport cu dezvoltarea economică şi cerinţele de mediu. A susţinut punctele de vedere ale specialiştilor în domeniu, pronunţându-se împotriva programelor megalomane ale dictaturii. Ca urmare, în 1984, a fost demis.
Din  1984  şi  până  la  22  decembrie,  1989,  este  directorul Editurii Tehnice din Bucureşti, unde îşi continuă preocupările profesionale, abordând şi alte domenii conexe, cum sunt ecologia, dezvoltarea durabilă, principiile şi raţiunea progresului economic şi tehnologic contemporan, societatea post-industrială şi informaţională, cunoaşterea. Este autor a numeroase studii, articole şi comunicări apărute în reviste de specialitate, multe dintre acestea cunoscând dezvoltări succesive în cărţile pe care le publică cu o frecvenţă aproape anuală, fie că este vorba despre considerente de principiu şi noi încadrări contextuale ale proceselor dezvoltării economice şi sociale, fie despre transformările structurale din economie şi societate, ori fenomenele integrării şi globalizării, văzute şi analizate ca procese obiective, de natură să accelereze progresul şi să confere un nou echilibru, o nouă ordine lumii noului mileniu.
•        Este   membru   al   Academiei   Oamenilor   de   Ştiinţă   şi Doctor Honoris Causa al câtorva universităţi din ţară şi străinătate. Foloseşte în mod curent în activitatea sa limbile franceză, engleză şi rusă.
Este căsătorit din 1951, soţia sa Nina Iliescu (Elena Şerbănescu – numele de fată, cu care s-a cunoscut în vremea studiilor liceale) fiind de profesie  inginer, cercetător ştiinţific în domeniul coroziunii metalelor.
•        În perioada anilor ’80  a  fost  preşedintele  federaţiei române de caiac-canoe care a obţinut foarte bune performanţe naţionale şi internaţionale. 
SURSA: WIKIPEDIA

Nota: COMENTARIILE VA APARTIN

marți, 3 iulie 2012

Interviu cu Doamna Consilier Simona Luminita Sîrbu


MARȚI, 3 IULIE 2012



       Neacşu Marin : Buna ziua, doamna consilier! Să începem cu câteva cuvinte despre dumneavoastră:
Simona Luminiţa Sirbu: Sunt avocat de profesie, consilier al ministrului Corneliu Dobriţoiu şi preşedinte al Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale. Am renunţat însă la avocatură în această perioada tocmai pentru a mă putea dedica, din această noua calitate, proiectului de reconstrucţie a sistemului de pensii ocupaţionale militare.
M-am intersectat cu problematica sistemului de pensii militare încă de acum doi ani, când am reprezentat în instanţă interesele unor militari în rezervă şi retragere din zona de sud-est, respectiv zona Constanţa-Brăila-Tulcea-Galaţi-Mangalia.  Probabil că, urmare a succeselor avute în special  în Constanţa şi Tulcea  pe această temă, domnul ministru a considerat că sunt abilitată să particip la elaborarea unui proiect, a unui set de acte normative, care să ducă la reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale.
NM: Deci nu veţi lucra numai la legea pensiilor militare, ci şi la revizuirea altor legi cu specific militar, cum ar fi Legea 80?
SSL: Cu siguranţă vom intra şi pe terenul altor legi compatibile, cu care ne vom intersecta pe parcurs, urmând să le corelăm într-un sistem  de pensii militare ocupaţionale, cu modificările ce se impun ca urmare a identificării tuturor elementelor necesare.
NM:Cine face parte din această comisie din partea asociaţiilor militare.  Aţi găsit deschidere la toate?
SSL:În primul rând, din partea Ministerului Apărării fac parte reprezentanţi ai departamentelor juridic, financiar-contabil, calitatea vieţii personalului, resurse umane, SMG, reprezentanţi ai celorlalte ministere deja enunţate, ca şi ai asociaţiilor militarilor în rezervă. La Bucureşti, am invitat asociaţiile  care au reprezentanţi la nivel naţional, dar uşa este deschisă tuturor celor ce vor să contribuie la acest proiect. În deplasările mele prin garnizoane, mă întâlnesc, ca şi aici, la Craiova, cu reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor locale care doresc să discute pe baza legii şi au propuneri. De asemenea, avem o adresă de mail special creată pentru a primi propuneri şi sugestii pe marginea proiectului: comisie.pensii@mapn.ro.
NM. Aveţi deja două săptămâni de când aţi trecut la lucru pe teren. Aţi avut întâlniri cu militarii? Cum merge?
SSL: Aşa cum a spus şi domnul ministru, această comisie se caracterizează în primul rând prin transparenţă. Încercăm ca, pentru  proiectul de lege ce va fi elaborat, ca şi toate legile normative ce vor fi corelate acestuia, să ne consultăm atât cu cadrele active, cât şi cu cele  aflate deja în rezervă şi în retragere, afectate de punerea în practică a Legii 263 şi OG1/2011. Acesta este motivul pentru care, până acum, dar şi în următoarele zile, m-am deplasat şi mă voi deplasa în ţară pentru a inventaria toate punctele de vedere ale pensionarilor militari şi a duce la Bucureşti, la şedinţa Comisiei instituite pe acest subiect, părerile din teritoriu.
NM: Cum vi se pare munca alături de militari ?
SSL: După ce am lucrat, deja, timp de doi ani ca avocat cu militarii rezervişti, pot spune că relaţia a fost excelentă. Prin urmare, nu o văd deloc dificilă, dimpotrivă.
NM: Cum vedeţi, până acum, aceste discuţii cu pensionarii militari? Aveţi propuneri sau puncte de vedere concrete care să vă ajute?
SSL: Cu siguranţă, aşa cum s-a întâmplat azi la Craiova, din toate deplasările ne-am întors cu fel de fel de sugestii care vor contribui la elaborarea unui act normativ fiabil şi corect din toate punctele de vedere. Prin urmare, consider că aceste întâlniri nu sunt doar benefice, ci, mai ales, necesare.
NM: Să intrăm puţin în detalii privind stadiul şi perspectivele. De la ce baze plecaţi în ceea ce priveşte sprijinul politic pentru acest proiect?
SSL: Vă daţi seama, sunt probleme care nu ţin de mine la nivel de principiu. Eu asigur suportul tehnic. Problemele vor fi discutate şi negociate la nivelul ministerelor implicate, urmând ca, în final, să avem susţinerea tuturor, ceea ce va uşura obţinerea avizelor comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor şi, în final, votul plenului Parlamentului. În acest fel vom evita lucrul în gol şi eventualele retrimiteri la comisie. La acest proiect nu lucrează numai militari şi jurişti, ci şi finanţişti.
NM:De la ce baze pleacă această lege? Va fi o lege nouă sau se va grefa pe Legea 263 ?
SSL. Va fi o lege nouă. În nici un caz nu se pune problema revenirii la Legea 164, care a fost abrogată. Prin urmare, va fi un act normativ nou, dar care va ţine cont de unele principii din fosta Lege 164, cât şi de principiul dreptului câştigat, astfel încât cei cărora le-au crescut pensiile în urma recalculării să nu aibă o pensie mai mică în urma aplicării noii legi. Toţi vor rămâne în plată cu pensia mai favorabilă.
NM: Deci, să clarificăm acest punct: noua lege se va aplica tuturor, conform aceloraşi principii, într-un sistem unic, dar cuantumul indiferent de modul în care le-a fost calculat, va rămâne cel  mai avantajos pentru pensionar.
SSL: Da, va fi o lege aplicabilă militarilor ca şi poliţiştilor, celor care lucrează sau au lucrat în SRI, SPP ca şi funcţionarilor publici cu statut special. Indiferent ce sumă va fi obţinută prin noul sistem de recalculare, pensionarul va primi pensia cea mai favorabilă.
NM: Ce se va întâmpla cu pensiile celor care din greşeală sau alte motive, mai mult sau mai puţin obiective, au crescut ca Făt-Frumos, fiul iepei, ca să folosesc o expresie a domnului ministru vizavi de gradele militare?
SSL: În măsura în care aceste pensii au fost corect calculate, ele vor rămâne la nivelul acela. Dacă în urma unei sesizări sau în cazurile flagrante, care nu se justifică, se vor constata unele greşeli sau incorectitudini în procesul recalculării, se vor emite noi decizii, corecte.
NM. Ce se întâmplă cu pensiile pe 2012 pentru cei cărora le-au scăzut? Vor fi recuperate până la urmă ?
SSL: Acest aspect mi-a fost semnalat în aproape toate discuţiile avute cu pensionarii militari, chiar şi la Craiova. Se solicită elaborarea unui act normativ de urgenţă pentru repararea acestui aspect şi ar fi necesar până la apariţia noii legi. Am să transmit această doleanţă domnului ministru, pentru a vedea în ce măsură este posibil să se găsească soluţii până la sfârşitul anului. Nu pot afirma că la acest moment există vreun acord sau ceva definitivat, dar vor avea loc discuţii în vederea rezolvării acestei cereri cu toate ministerele implicare, atât cel de internet cât şi al finanţelor sau al muncii.
NM: Circulă pe anumite bloguri, inclusiv al SCMD, o variantă de lege despre care se spune că reprezintă punctul de vedere sau legea propusă de Ministerul Apărării. Care este realitatea?
SSL: Au existat mai multe propuneri, venite chiar din partea rezerviştilor şi a unor specialişti, care au lucrat mai multe variante de proiecte de lege ocupaţionale. S-a ales una din variantele propuse, cea mai apropiată de ceea ce dorim noi, şi pe aceasta se lucrează. În nici un caz, nu putem spune că modelul publicat este al Ministerului Apărării Naţionale. Adevăratul proiect va fi un proiect comun, după ce va trece prin comisii şi după ce va cuprinde părerile tuturor celor implicaţi, care vor fi unanim acceptate  de către cei care lucrează la el, adică reprezentanţii tuturor ministerelor şi asociaţiilor.
NM: Vă mulţumesc pentru timpul acordat, vă doresc spor la lucru !