Frustrarile unui fost

Frustrările unui fost

14 octombrie 2014 Categoria Actualitate, Despre Armata 169 afişări

Dogaru Mircea, un lider de sindicat care nu vrea să ajungă premier ca Ciorbea , nici preşedinte ca Băsescu, nici puşcăriaş ca prietenul Cozma, dar măcar un consilier ceva…El nu face politică, face doar jocurile altora, după ofertă. Voiculescu a căzut, mai dă cineva ceva? Odată, de două ori….

Deja începe să plictisească subiectul, ca şi personajul Dogaru, iată că este a treia oară când mă aplec supra sa în ultimele 10 zile, după o tăcere sau o lipsă de băgare în seamă de luni de zile, în care l-am lăsat să se dezvolte să zburde pe câmpia sindicală fără să mai comentez. Probabil asta l-a făcut să creadă că a scăpat de un contestatar sau poate l-a întristat dacă ținem cont că în ultima săptămână s-a plâns de două ori că nu vorbeşte nimeni despre el, sau nu îl cheamă la evenimente să ciugulească şi el o alună, o măslină o scobitoare. Dacă am reînceput să scriu a fost pentru că oala a dat în răscol, fiertura risca să murdărească aragazul aşa că am decis să iau capacul de pe oală. Dar constat că ciorba a fost nespumuită şi continuă să iasă afară toată mizeria din legumele şi carnea puse la fiert. Cineva cu care am vorbit, un membru fondator al sindicatului îmi spunea că refuză să se mai amestece în această ciorbă pentru că pute. I-am spus că vrea nu vrea, rămânând în oală, tăcând şi bolborosind sub capac nu face altceva decât să contribuie la menținerea acestei ciorbe mirositoare.

Aş fi vrut să nu mă mai amestec, credeam că am fost destul de clar şi convingător în cele două articole vizavi de ultimele activități, declarații şi comunicate ale domnului Dogaru, dar iată că ori domnul Dogaru este masochist, ori şi-a pierdut definitiv uzul rațiunii cum spunea Rică. Ultimele comunicate, ultimele „plângeri” scot în față la nivel caricatural, în întreaga hidoşenie, o boală şi un caracter ale unui lider de sindicat care nu face de râs numai haina militară ci şi natura umană. Spuneam că m-a învins, în sensul că a depăşit chiar şi ceea ce credeam eu că e în stare să facă sau să spună, dar văd că acum a depăşit şi limitele rațiunii. Trebuie să fii ori bolnav, ori teribil de disperat ca să poți afirma ceea ce a afirmat domnul Dogaru în ultimele sale intervenții. Să luăm pe rând câteva dintre ele:

1. În data de 01.10.2014 apare pe blogul cică personal al domnului Dogaru, un bilanț al SCMD. Trec peste faptul că toate punctele de vedere care apar pe acel blog PERSONAL, sunt semnate ca preşedinte al SCMD, că blogul său aşa zis personal este găzduit pe pagina SCMD, că adresa de mail trecută la contact este tot a SCMD şi nu una personală, astea toate nu mă miră la domnul Dogaru cum nu mă miră nici faptul că altul îi scrie textele domnia sa nefiind în stare să tasteze ceva pe computer. Mă refer doar la faptul că în acest Bilanț SCMD domnia sa atacă iresponsabil şi total nejustificat o persoană, un vicepreşedinte,al PSD, (căruia cu ocazia unei vizite la Craiova îi pupa mâna umil) învinuindu-l că urmăreşte sau este amestecat în ceea ce domnia sa spune că ar fi încercarea de destructurare a SCMD şi se referă domnia sa la doamna Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei: „Acesta este contextul în care acțiunile de destructurare a SCMD, din ordin şi din interior, declanşate încă din februarie 2010, au culminat cu un comunicat al preşedintelui Filialei 1 Craiova care se erijează, încă odată, în lider al unora dintre vicepreşedinții SCMD. Pentru lovitură, transmit felicitări doamnei lider PSD Olguța Vasilescu, a cărei victorie în alegeri se datorează, în proporție decisivă, celui care a prezentat-o electoratului şi actualilor susținători – preşedintele SCMD.” Mâine o să spună că şi pe Meleşcanu tot el l-a adus în fața alegătorilor, sau l-a numit la SIE. În nebunia sa domnul Dogaru declară chiar că dacă nu era el, doamna primar nu ar fi fost acolo unde este. Cât de dus cu mintea să fii să faci astfel de afirmații? Bine că nu spune că Simona Halep îi datorează locul în ierarhia mondială a tenisului feminin. Nu e prima oară când afirmă că el ar fi cel care ține sub control nu doar societatea civilă ci chiar şi guverne. Să ne amintim că altă dată afirma că are 3 miniştri în guvernul Ponta care sunt sub controlul său, ba se mai lăuda că şi fostul ministru al Muncii, doamna Câmpeanu i-ar datora locul în Parlament. Pentru medicii de specialitate acest fel de a te manifesta are un termen clar stabilit în practica medicală.

2. Pe data de 07.10. 2014 declară negru pe alb dar fără nici o probă sau dovadă că delegația unor filiale SCMD a fost scoasă în şuturi de la încercarea de a discuta cu un vice-prim-ministru, pentru ca apoi după ce s-a dovedit că acea discuție a avut loc şi s-a concretizat prin măsuri la nivel de ministere, pe blogul sindicatului apare un articol al unui preşedinte de filială care de fapt este mai mult autobază a sindicatului decât filială, prin care conducerea PSD este învinuită nici mai mult nici mai puțin decât că Guvernul, PSD, partidele aflate la guvernare, încearcă să destabilizeze SCMD, se amestecă în treburile interne ale sindicatului, încearcă să racoleze membrii de sindicat. Bineînțeles că acel comunicat de toată jena era făcut nu doar cu ştiința ci din îndemnul şi cu cuvintele conducerii reprezentată de … şoferul domnului Dogaru care înaintează spre decontare bonuri de carburanți pe care filiala nu are cum să le justifice, consumul fiind de fapt al maşinilor folosite de conducerea filialei.

3. Pe data de 13.10 însă, se schimbă tonul, domnul Dogaru nu mai atacă PSD-ul acum se face că îl apără şi încearcă să îl căineze pentru că vezi Doamne, Băsescu a încercat să lovească în PSD prin SCMD şi invers. Mai pe scurt, acum duşmanii nu mai sunt PSD şi conducerea partidelor aflate la putere ci demisul Traian Băsescu, agentul Turcescu, oculta mondială, Putin, Islamiştii, Osama Bin Laden şi bineînțeles preşedinții unor filiale contestatare care în concepția şi mintea lui Dogaru au uneltit cu toate aceste forțe ale răului, la distrugerea României, a NATO, care nu pot supraviețui fără Dogaru. Dacă medicii nu intervin, mâine va spune că pământul va fi atacat de omuleți mici sau mari, gri sau verzi care au fost chemați de Neacşu, Naon şi Tudor să destabilizeze SCMD şi să distrugă lumea.

4. În acelaşi comunicat abracadabrant domnul Dogaru face nişte afirmații atât de absurde încât chiar şi cei apropiați lui, care cunosc adevărul se întreabă de ce le-a trecut. Practic tot ce a fost rău făcut de domnia sa şi cei care îl urmează este aruncat în spatele celor care nu au fost ghiocei. Ceea ce susține în acest comunicat depăşeşte în unele locuri orice fir de realism şi bun simț fiind picturi şi invenții demne de Leonardo da Vinci:

• În mintea domnului Dogaru, faptul că din 20000 de sindicalişti mai sunt doar 2000 de cotizanți se datorează acțiunii celor care îl contestă;

• Tot în mintea dar numai în mintea lui, cei 3 foşti vicepreşedinți fondatori suspendați de către el din CD sunt victimele aceloraşi contestatari. Pentru conformitate citiți aici cum au plecat Ana Winzer şi Elena Cobuz din comitetul director

http://neacsum.blogspot.ro/2010/11/altul-la-rand.html

• „Controlul ANAF” al prietenilor domnului Apostol a venit tot la ordinul contestatarilor;

• Refuzul altor preşedinți de filială de a i se mai supune orbeşte s-a făcut, a fost decis de aceiaşi contestatari, nu este o urmare a unei conduceri autocratice ca să nu spun bezmetice şi dictatoriale. Iată aici o parte din cauzele reale ale „nesupunerii unor filiale şi preşedinți de filială, aşa cum au declarat aceştia, nu cum declară domnul Dogaru:

http://neacsum.blogspot.ro/2010/11/sectia-propaganda-in-actiune.html

• Alegerea proastă a caselor de avocatură cu care acum sindicatul se judecă, din cauza aceleiaşi conduceri, şi proastele contracte cu acestea, sunt puse tot pe seama aceloraşi contestatari. Mâine o să spună că eu sau Tudor am aranjat ca domnul Pricină să facă grădinița cu doamna Bârlă, să devină prieteni pentru ca după 40 de ani el să o aleagă avocat al sindicatului deşi era o ilustră necunoscută pentru sindicalişti;

• Încercarea de a se alege europarlamentari sau consilieri cu ocazia diferitelor alegeri sunt puse tot pe seama contestatarilor, deşi tot pe blogul sindicatului era vehiculat numele domnului Comănici, fidel şi ascultător apropiat al domnului Dogaru care se visa parlamentar european fiind la un moment dat trecut primul pe lista… CNSC;

• Degringolada din unele filiale, schimbarea preşedinților, intervențiile CD în alegerile din unele Filiale sunt puse tot pe seama acestor contestatari deşi domnul Dogaru este cel care a mers în acele filiale nemulțumit de deciziile luate de sindicalişti pe cale democratică şi a schimbat noua conducere aleasă. Ce s-a întâmplat în filialele din Braşov şi Botoşani este elocvent.

Lista ar putea continua, practic tot ce a aruncat domnul Dogaru în spatele altora i se datorează domniei sale, celor care l-au sprijinit în declarațiile şi ieşirile aberante, unor şefi de filială care au primit în schimbul sprijinului bani suplimentari virați nejustificat în contul filialelor, cu care acestea au „prosperat” administrativ,s-au dotat cu televizoare cu plasmă, fotolii, ca un cabinet de parlamentar al puterii, iar preşedinții respectivi au reuşit să facă unele vizite externe pe banii sindicatului pretinzând că transmit din partea filialelor sau SCMD mesaje unor organizații sau structuri. Aşa se păstrează sprijinul şi votul unor preşedinți de filială.

5. Duminică, 12 octombrie 2014 pe blogul sindicatului apare o „Scrisoare deschisă a unui istoric român adresată Ministrului Apărării Naţionale” în care fostul colonel, istoric, preşedinte de sindicat, se plânge că Ministerul Apărării a organizat o activitate la care domnia sa nu a fost invitat. După ce a fost contestat şi părăsit ca sindicalist, după ce presa i-a tratat ultimele ieşiri cu totală indiferență, arătându-i care îi este valoarea şi ca preşedinte de sindicat, iată că nici ca istoric nu mai stârneşte interesul nimănui. Nu comentez, doar constat, şi sunt de acord, durerea este mare, dar nu mai mare ca paranoia. Ce treabă are coada vacii cu ştampila primăriei, nu înțeleg. Nu înțeleg de ce eu ca sindicalist trebuie să citesc văicărelile şi frustrările istoricului Dogaru? Ar trebui să spună acum că eu, Neacşu Marin, Tudor Marian sau Naon Mişu suntem vinovați şi am dat ordin să nu fie invitat istoricul Dogaru la acea activitate. Pe mine nu m-ar mai surprinde.

Nu pot să nu mă întreb de ce atâta minciună, manipulare şi dezinformare. Răspunsul este la îndemână, anul acesta trebuie aleasă o nouă conducere a SCMD şi să se aprobe mult discutatul Statut. De soarta Statutului depinde soarta noii conduceri. Domnul Dogaru doreşte să se voteze întâi statutul, dar în varianta propusă de el şi întocmită de doamna Caloian deşi există şi alte variante cu propuneri venite de pe teritoriu, propuneri pe care pe vremea când încă credeam în buna credință a conducerii şi domnului Rînciog, le-am strâns, le-am pus cap la cap şi am încercat să le discut într-o comisie pe care urma să o decidă conducerea sindicatului. Ei bine acea conducere a sindicatului nu a mişcat un deget, nu a luat nici o măsură, deşi exista această variantă, pentru că ei voiau să mențină acelaşi statut care era nu numai şchiop ci şi ilegal, şi am spus şi dovedit de ce. Am mai spus-o şi o repet, s-au făcut grave încălcări ale L-54 în şi prin acest statut şi am cerut în repetate rânduri conducerii să îl amendeze, tocmai în dorința de a nu da naştere unor contestații ale unora care nu ar vedea cu ochi buni sindicatul. Domnul Dogaru personal, conducerea Sindicatului, Secretariatul General sunt cei care au menținut acest statut în această formă punând în pericol tocmai existența sindicatului. Iar acum, când sindicatul are toate şansele să se autodesființeze tocmai datorită unei conduceri haotice, această conducere dă vina pe alții pentru tot ce a făcut ea prost. Deja din unele filiale conduse de ghiocei vin propuneri să se amâne CNR, să se meargă în continuare pe improvizație, pe amatorism şi neprofesionalism tocmai pentru că imaginea fostului colonel, istoric şi şef de sindicat Dogaru se clatină mai rău ca Japonia sub Phanfone şi există riscul să îşi piardă tronul.

Numai disperarea poate scoate din peştera minții asemenea prostii ca cele expuse de domnul Dogaru pe blogul sindicatului în acel articol privind presupuse jocuri Operative privind desființarea sindicatului. Dacă cineva din interior ar fi dorit asta, sindicatul era desființat de mult, am mai spus asta. Doar domnul Dogaru nu înțelege sau nu vrea să recunoască asta ca şi faptul că tot ceea ce susține că ar fi vina altora, poartă un singur nume, al unui fost… DOGARU MIRCEA. Jalnic a ajuns dacă se lamentează în felul acesta cerşind mila şi compasiunea sindicaliştilor, prin aberații şi minciuni, autocompătimindu-se inventând o întreagă conjurație stelară aproape, o teorie absolut fantasmagorică a conspirației care ar dori să îi fure lui jucăria din mână, care ar lovi în interesele sindicaliştilor militari care pasămite ar fi în pericol fără el. Nu e prima oară când recurge la această dedublare, acest transfer de personalitate dar de regulă acest gen de manifestare se desfăşoară cu dedublări de persoană fizică. În cazul nostru asistăm la ceva inedit, transferul are loc între o persoană fizică şi una juridică. Domnul Dogaru se autointitula la un moment dat FCMD vrând să arate cât de mult se confundă cu sindicatul. Grav, foarte grav. Am auzit de oameni care se cred faraonul Ramses, Cezar, Napoleon, alții se cred câini, cai, diverse alte animale, unii chiar sunt căței, porci, măgari, viermi, râme etc., dar recunosc că nu am auzit până acum de nimeni care să se creadă sindicat. Freud ar păli la auzul acestei trăsnăi.

Dar dacă totuşi tot ce a spus acolo domnul Dogaru ar fi adevărat, dacă tot ce a scris domnia sa în acel comunicat/plângere, vizavi de contestatarii lui ar fi corect şi ei sunt de vină pentru toate relele personale şi sindicale, atunci e cazul să admitem că aceştia au cu adevărat putere, au influență, sunt ascultați şi de presă, care îl carotează pe domnul Dogaru la ordinul lor, şi de conducătorii de partid care fac ce vor ei, contestatarii de serviciu, şi de membrii ai guvernului care dau legile cum vor ei, şi de serviciile secrete şi de preşedinte. Păi, domnul Dogaru ar trebui să fie mândru că nişte simpli membri ai sindicatului au atâta putere în stat. Cu asemenea sprijin, putea candida şi la preşedinția ONU. Ce spuneți domnule Dogaru, vă băgați? Eu vă sprijin şi promit să vorbesc şi cu Tudor şi Naon, sper să îi conving.

Pentru cei care au uitat, ca şi pentru cei care nu ştiu, iată câteva din perlele liderului maxim:

„- În concluzie, stimați colegi, prieteni şi neprieteni, orice îndemn la acțiune stradală prematură este o tentativă de manipulare şi o atragere a SCMD în ambuscadă

- potrivit principiului „umple-i de rahat şi i-ai terminat”

- fiecare lovitură a noastră trebuind să stârnească la început uimire, apoi zâmbete şi, în final, hohote de râs”

Mircea Dogaru.”

„Scrisoare deschisă – marşurile – februarie 2010 - când sindicaliştii cereau ca militarii să protesteze alături de polițişti.

„La recomandarea Departamentului nostru de Siguranţa şi Ordine Publica, ii rugam pe toţi membrii de sindicat sa se adreseze cu propuneri numai Birourilor Operative şi preşedinţilor de filiale, pe cei independenţi numai Secretariatului SCMD, iar Birourile Operative ale filialelor şi Secretariatul SCMD sa se adreseze direct Preşedintelui sau Secretarului General. Se poate încerca atragerea în acţiuni aventuriste sau politice a Sindicatului, prin mesaje venite de nicăieri şi transmise pe orizontala, pe baza relaţiilor de prietenie şi colaborare fireasca.”

Şi intr-un final apoteotic: „Vom organiza însă, pentru antrenament, şi pentru a stăvili tentativele de manipulare a noastră pe fondul nerăbdării, O ACŢIUNE PROPRIE”

13.05.2010

COMUNICAT privind atitudinea SCMD fata de „cadoul” Preşedintelui, nesimțirea Guvernului şi disperarea populației

Şi aici sindicaliştii cereau să se protesteze la Cotroceni împotriva lui Băsescu, dar domnul Dogaru recomanda răbdare şi tutun, eventual un antrenament.

De notat că nu a organizat niciodată un protest la poarta Cotrocenilor, deşi se putea, alte sindicate au făcut-o. Când însă trebuia să protesteze SCMD, se „primeau aprobări” numai la statuia Leul sau la Golden Blitz. De fapt cred ca am fost singurul sindicat care a protestat la Guvern împotriva…. lui Băsescu, pe timpul guvernării USL. Asta era strategia lui Dogaru, să nu se prindă duşmanii împotriva cui protestăm.

„În ceea ce priveşte modul în care un preşedinte de ONG îşi permite sa-si apostrofeze camarazii, ameninţându-i ca un vajnic politruc roşu ca vor fi puşi „în discuţia adunării filialei”, ajungându-se chiar la „pierderea calităţii de membru ANCMRR”, dacă vor recurge la dreptul constituţional la opinie, lăsăm la latitudinea membrilor ANCMRR să decidă dacă o astfel de sosie a lui Hruşciov sau Bobu mai poate sau nu să îi reprezinte.”

STIMATI MEMBRI ŞI SIMPATIZANTI AI SCMD, - mai 2010 - comunicat dedicat ANCMRR.

PREŞEDINTE SCMD, Mircea Dogaru

Este uimitor cum apără domnul Dogaru dreptul la opinie al rezerviştilor din ANCMRR, ca un adevărat lider de sindicat, dar când e vorba de membrii SCMD situația se schimbă radical.

Cineva mă întreba dacă în afară de critică am venit vreodată cu propuneri concrete privind îmbunătățirea activității SCMD. Răsfoind arhiva proprie am dat peste un articol publicat prin Septembrie 2010. Ce ceream atunci cer şi acum. Nu s-a făcut însă nimic. http://neacsum.blogspot.ro/2010/09/under-presure.html

Închei aici acest periplu prin mizeriile şi minciunile lansate de domnul Dogaru. Un contact mai prelung este nociv, te otrăveşti respirând chiar aerul din preajma lui. Doar aşa se explică de ce cei care stau pe lângă el nu sesizează pericolul. Sunt contaminați.

Citesc pe blogul SCMD că după apelul făcut de domnul Dogaru către filialele fidele de a participa la blocarea sediului PSD la apel ar fi răspuns un număr impresionant de sindicalişti din toată țara „Astăzi, 13.10.2014, începând cu ora 14.00, SCMD a pichetat din nou sediul central al PSD, situat în Bd. Kiseleff nr. 10, Sector 1, Bucureşti, cu un număr de 50 de membri ai SCMD din Piteşti, Slobozia, Giurgiu şi Bucureşti.” Impresionantă cifră a fost avansată de conducerea sindicatului, jandarmii nu i-au putut număra din cauza traficului, dar după ce doi aurolaci au fost despărțiți pentru că se băteau pe o vuvuzea, au estimat că pe acolo a fost un fost care şi-a pierdut vuvuzeaua încercând să prindă trenul spre conducerea sindicatului.