SCMD- schismă sau joc de gleznă?
23 februarie 2013 Categoria Actualitate, Despre Armata 107
afisari Scris de scorpio
Dogaru în
2010, când încă mai avea ce să ofere sindicaliştilor. Unii răutăcioşi spun că
arăta direcţia de dezvoltare a sindicatului, alţii zic că arăta unde îl doare
de sindicalişti. Fiecare crede ce vrea.
Pe blogul filialei SCMD Craiova a apărut un comunicat
către Conducerea centrală a SCMD, prin care se
cere nimic altceva decât respectarea celor hotărâte la ultima Conferinţă
Naţională a Reprezentanţilor SCMD. Documentul fusese iniţial trimis pe linie
internă conducerii sindicatului dar şi celorlalte filiale, spre informare.
Conducerea SCMD respectiv domnul Dogaru, ca de obicei, a tratat cu
dispreţ nebinevoind să răspundă, mergând pe principiul bătătorit, câinii latră,
caravana trece lasă-i să vorbească singuri, că se plictisesc. Sistemul este
aplicat cu succes şi de Băsescu şi până acuma a dat roade. Dar pentru că
în ultimul timp, aşa cum am mai subliniat în alt articol, s-au
înmulţit luările de poziţie ale filialelor, de data asta s-a gândit cineva să
dea un răspuns carambol. Ce este răspunsul carambol? Este un răspuns care
loveşte o bilă dar scopul este ca bila respectivă să lovească alta bilă şi să o
bage la coş. Aparent, răspunsul pare că dă dreptate celor spuse de filiala
Craiova, chiar o completează, dar de fapt efectul dorit este altul.
Domnul Mandu de la Filiala Braşov sau mă rog, cineva de acolo din BO al
filialei, sub indicaţiile preţioase ale domniei sale dă şi
el un comunicat şi arată că „nu se mai regăseşte”
nici el în activitatea domnului Dogaru, sau în a altora, dar nu spune
asta, lasă doar să se înţeleagă oarecum, dar nu ai băga mâna în foc, pentru că
prea mult timp l-a pupat în fund şi a beneficiat de „graţiile ” şi fondurile
domnului Dogaru. Dar face o aşa numită radiografie a sindicatului prefăcându-se
că spune adevăruri care dor, fără a arată însă cu degetul clar ci doar
insinuând aşa cum a făcut de când îl ştiu eu. O singură dată a fost direct şi
concis, atunci când l-a lăudat pe Dogaru. Acuma când nu mai sunt bani, în
loc spună care este cauza, o lălăieşte şi dă vina pe implicarea politică a
altor filiale dar nu vorbeşte de implicarea politică a lui Dogaru, vorbeşte
despre curente în cadrul SCMD, dar nu vorbeşte despre cel care se face vinovat
de ele, cel care a condus sindicatul la împrăştiere, dezmembrare, desfiinţare:
„Sunt constatate o serie de discontinuităţi atât în conţinutul
documentelor organizatorice (stătut şi actul constitutiv şi Regulament) cât şi
în relaţionarea noastră cu celelalte filiale şi Comitetul Director. Aceste
discontinuităţi prezentate de către preşedintele Filialei la CNR, Alba Iulia
2012, nu au fost luate în seamă. Datorită acestora au apărut următoarele efecte
cu impact negativ asupra personalităţii filialei şi anume: în evidenţă sunt 485
de membrii dintre care, activi numai 150; fondurile financiare ale Filialei
sunt demult epuizate, având chiria neachitată, din octombrie 2012; se constată
ruperea filialelor din Bucureşti şi Ilfov de conducerea centrală a SCMD; au
apărut mai multe centre de decizie sindicală, SCMD devenind multipolar (a se
vedea dialogul condus de Filială Craiova).”
Domnia sa,
prefăcându-se deranjat de disfuncţionalităţile de la conducerea sindicatului,
acuză de fapt apariţia „mai multor centre de decizie” şi
chiar menţionează cine se face vinovat, filialele din Bucureşti şi cea de la
Craiova. Pe domnul Mandu îl deranjează nu ineficienţa şi proasta ca să nu spun
păguboasă conducere a domnului Dogaru, ci faptul că alte filiale se fac tot mai
clar auzite şi ameninţă „stabilitatea” scaunului prezidenţial. Cât de măiestru
se preface dânsul că ar fi nemulţumit de activitatea de la centru, arătând cu
degetul pe la spate, către filialele care nu mai acceptă ruina conducerii
Dogariene. Ba mai mult, propune chiar el desfiinţarea filialei dând tonul
desfiinţării sindicatului:
„Se manifestă
şi se exprimă o multitudine de concepţii divergente cu privire la lupta
sindicală; au dispărut verticalitatea şi spiritul de solidaritate şi au apărut
atitudini servile faţă de politică; nu am obţinut nimic, ci numai promisiuni
mincinoase;”
Ia uite cine
vorbeşte de verticalitate. Îmi vine să plâng. Oare ce o înţelege domnia sa
prin solidaritate, obedienţa faţă de şef? Că nu pot crede că se referă la
solidaritatea sindicaliştilor când câteva rânduri mai jos spune cu subiect şi
predicat :“Prin urmare, în unanimitate, s-a hotărât:
c. Demisia
membrilor Biroului Operativ al Filialei
d. Cu aceeaşi
dată, prezentarea şi aprobarea proiectului Asociaţiei” ALIANŢA – SERVIM PATRIA”
organizaţie cu personalitate juridică având 150 de membri fondatori, actualii
membrii ai Filialei;
e.
Înştiinţarea Comitetului Director al SCMD, asupra acestei hotărâri.”
Deci domnul
Mandu, în numele verticalităţii îl acoperă pe domnul Dogaru în continuare
şi atacă subtil filialele sau preşedinţii de filială care nu îi pupă mâna
ca el, iar în numele spiritului de solidaritate propune desfiinţarea
filialei şi înfiinţarea altei asociaţii a militarilor cu aceeaşi oameni supuşi
aceluiaşi conducător. Sublim! Aplauze prelungite! Se strigă “Mandu şi Poporul”,
” Mandu Val şi cu Dogaru, sunt ca funia şi parul!”
Asta numeşte
domnia sa solidaritate, asta susţine domnul Mandu că este spirit camaraderesc,
desfiinţarea organizaţiei pentru ca apoi să înfiinţeze alta care să se
alăture acţiunilor SCMD? Atunci de ce mai desfiinţează filiala, de ce
înfiinţează o altă asociaţie pe care să o atârne în acelaşi loc ? Ce mai
e şi asta? Ce urmăreşte domnul Mandu? De ce se mai desfiinţează, dacă apoi
înfiinţează altă organizaţie pe care o remorchează la SCMD sau CNSC? Ale cui
jocuri le face? Ghici ghicitoarea mea. Să vă spun eu? Citiţi mai departe.
Păi domnul
Mandu nu ar avea practic nevoie de o nouă organizaţie, el are asociaţia
„Octavian Paler”, deja afiliată la CNSC sub măreaţa conducere a domnului Dogaru
dar este necunoscută si fără viitor. Acuma se pune în fruntea altei
asociaţii cu un nume care să dea bine la imagine pentru cei care sunt
nemulţumiţi de sindicat sau de domnul Dogaru, dar îi duce în aceeaşi barcă,
prefăcându-se disident. Cine pune pariu că vom vedea acolo printre fondatori,
actuali şefi din CD? Eu cred ca propunerea domnului Mandu este lucrată în
laboratoarele Comitetului Director şi se vrea o desfiinţare a sindicatului pe
care Dogaru nu îl mai poate controla şi care nu mai produce fonduri
pentru că aşa cum spunea chiar domnul Mandu, nu mai plătesc oamenii cotizaţia.
Atunci îl desfiinţează, sau o mişcare tectonică de întindere mai mare, care să
ducă la desfiinţarea filialelor care nu mai acceptă haosul în care
a ajuns sindicatul sub conducerea lui Dogaru. Chiar şi domnul Pricină, în
discuţiile particulare, se plânge că nu se mai poate lucra cu Dogaru, dar de
fapt nu face altceva decât să încerce să îi liniştească pe cei nemulţumiţi, să
îi facă să creadă că au un sprijin în el şi să menţină actuala conducere.
Domnul Mandu se întreabă retoric de ce nu mai vrea conducerea USL SĂ DEA
ORDONANŢA AȘA CUM A PROMIS. RĂSPUNSUL L-A DAT ANTONESCU VINERI, CÂND A SPUS DE
CE ÎL VREA AFARĂ PE CHILIMAN: PENTRU IMENSA CONTRIBUŢIE A LUI DOGARU LA
subminarea USL la Referendum, când a venit pe postul B1Tv cu o hârtie semnată
pe scara maşinii cu Ponta, Constantin şi Chiţoiu, hârtie care prezenta acceptul
de a purta discuţii, la care a adăugat toate cererile lui care mai de care mai
aberante. ACESTA ESTE MOTIVUL PENTRU CARE NICI PONTA, NICI ANTONESCU NU MAI VOR
SĂ ACORDE SPRIJINUL LOR SINDICALIŞTILOR MILITARI, ACESTA ESTE MOTIVUL PENTRU
CARE NIMENI NU MAI NEGOCIAZĂ SAU DISCUTĂ CU DOGARU ŞI CÂND AUD DE SINDICATUL
LUI, ÎNCHID UŞILE ŞI DAU DRUMUL LA CÂINI. Acum să nu credem că domnii din
conducerea USL nu au visat până atunci decât pensii militare. În nici un
caz nu trebuie să ne amăgim cu asta, dar gestul parşiv al lui Dogaru care a
făcut în acest fel nu doar jocul lui Chiliman în lupta sa împotriva lui
Antonescu ci şi pe al lui Băsescu împotriva ţării punând şi el o cărămidă,
alături de Macovei la ostracizarea celor cel îl voiau jos pe Băsescu, a
dat apă la moară, a fost ocazia dacă nu cauza ca cei din conducerea USL să
întoarcă spatele sindicaliştilor pensionarilor militari. Aş fi crezut că a fost
o greşeală a lui Dogaru chestia cu semnăturile, dacă istoria nu s-ar fi repetat
cu o zi înainte de venirea lui Gordon în ţară când Dogaru a ameninţat că dacă
USL nu îl bagă în seamă creează haos şi îndeamnă la nesupunere civică, iar apoi
când a trimis scrisoarea de ameninţare şi intimidare pe adresa CCR scrisoare
care a fost folosită apoi într-o plângere a CCR la Comisia de la Viena,
plângere amintită şi în raportul MCV. Pentru cine se întreabă de ce ar fi făcut
Dogaru jocul lui Chiliman, îl informez că Sediul sindicatului a fost primit
prin bunăvoinţa domnului Chiliman. Deci domnul Dogaru are o datorie de onoare
faţă de Chiliman, pe care trebuie să o plătească indiferent în cine trebuie să
dea pentru a şi-o plăti. Interesele sindicaliştilor nu contează atâta timp cât
el are un sediu frumos. Iată deci de ce actuala guvernare când aude de „oamenii
lui Dogaru” ia foc. Din păcate – şi asta este un păcat pe care trebuie să şi-l
asume toţi SCMD-iştii, de pe urma lui Dogaru şi a luminii în care sunt văzuţi
ei prin Dogaru, trag toţi rezerviştii indiferent că sunt sau nu sindicalişti. Acuma
unii oameni susţin că Dogaru are pensia crescută în urma revizuirii şi din
cauza asta nu îl mai interesează prea mult soarta celor cu pensia
scăzută, dar este foarte interesat de L329 pentru că SSR i-a promis oarece „foncţie”
încă din vară, dar eu nu garantez că va o va lua. Poate ca în poză.
Oare toate
aceste lucruri nu le ştie sau nu le vede domnul Mandu, sau domnul Popescu de la
Piteşti, cei care se fac că iau o-poziţie faţă de Dogaru, dar de fapt iau
poziţie faţă de cei care nu îl mai vor pe Dogaru la conducerea SCMD? Ar fi
absurd să creadă cineva că o minte luminată. – Pentru că ce este al lui este
pus deoparte, nu are capul gol nici vara – nu vede care este sursa răului. El
de fapt nu vrea să o recunoască pentru că „de ţi-ar spune poarta ta.. „ehe
heeeeeeeeeeeeee, ce vremuri domnule, ce vremuri, când erau fonduri şi oamenii
plăteau cu sârg cotizaţiile. De ce nu spune domnul Mandu clar cui şi ce îi
reproşează, aşa cum fac alţii de mult timp şi se limitează la a vorbi la modul
general, impersonal, prin „nu se face” „se spune”, „se manifestă şi se exprimă
o grămadă de.. „? Pentru că acesta este stilul omului pus să lovească din
umbră, cel care nu vrea să fie învinuit sau nu vrea să se ştie cine a decis,
sau ce gândeşte cu adevărat, omul care face jocuri fără să îşi asume
răspunderea care execută un ordin şi nu poate să spună nici măcar de la cine.
De fapt chiar şi când anunţi deciziile – care în ghilimele fie spus sunt
nestatutare – spune la fel “Prin urmare, în unanimitate, s-a
hotărât:” uitând să menţioneze cine anume a hotărât. Şi nu
întâmplător omite să spună cine a hotărât, ci pentru că în primul rând nu îi
stă în obicei să îşi asume răspunderea şi în al doilea rând pentru că cei care
au hotărât sunt doar un număr de apropiaţi ai săi care nici ei nu mai
reprezintă voinţa sindicaliştilor înscriși pe listă, sau plătitori, ci doar
interesele unui grup de lideri de filială. Dovada? Păi o dă chiar domnul Mandu,
care anunţă apoi aşa în treacăt, că “Deoarece, la adunarea generală din
22.02.2013 au participat numai 40 de membri, se convoacă a doua adunare
generală în data de 15 martie 2013, pentru ca acest „Proiect de Hotărâre” să
devină HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE” Păi cum vine asta stimabile? Păi
dacă aţi constatat la începutul şedinţei că adunarea este nestatutară, trebuia
să declaraţi în procesul verbal că adunarea nu a fost statutară şi se propune o
altă adunare, şi gata. Apoi puteaţi sta de vorbă cei care aţi fost, la un butic
undeva şi să discutaţi orice voiaţi chiar şi despre victoria echipei Steaua fără
să daţi nici un comunicat, fără să anunţaţi gaură în cer, fără să sugeraţi
filialelor să se autodesfiinţeze, mai ales cele din Bucureşti şi cele din zona
Olteniei. Nu e bine domnule Mandu, nu e bine. Aţi comis un abuz postând pe blog
rezultatele unei discuţii între prieteni, ca persoane particulare, drept
şedinţă a Adunării Generale a filialei 1 Braşov. Grav abuz, pentru care eu dacă
aş fi membru al filialei aş cere destituirea sau demiterea. Nici măcar nu aţi
avut curajul să semnaţi comunicatul, l-aţi dat ca din partea Biroului Operativ.
Să nu spuneţi
că aţi prezentat o şedinţă a BO al filialei, pentru că aţi spus cu gura
dumneavoastră:
“Dragi camarazi ai Filialei SCMD,
nr.1 Braşov
1. În data de 22.02.2013, la sediul
filialei a avut loc Adunarea Generală a membrilor săi. Au fost
prezentate şi dezbătute următoarele probleme:”
Aici, la capitolul cotizaţii,
totuşi domnul Mandu este mai cinstit decât Dogaru, el recunoaşte că sindicatul
este în pom, acceptă şi spune pentru prima oară că practic sindicatul este în
stare de decimare.
Revolta domnului Mandu are două scopuri:
1. Să îndrepte nemulţumirile împotriva filialelor Muntenia sud şi Bucureşti
care ar fi vinovaţi de scindarea sindicatului şi
2. să pregătească autodesfiinţarea sindicatului pentru că nu mai curge
lapte şi miere, Dogaru nu mai este băgat în seamă nici din interior nici din
exterior, şi atunci, decât să piardă puterea, mai bine să desfiinţeze
sindicatul. Dar ca să nu îl învinuiască lumea că o face el pe principiul „eu
te-am făcut eu te distrug,” se aplică metoda calului Troian, cu unul dintre cei
mai vocali lideri de filială, care vezi doamne, nu se mai regăseşte în
sindicat.
Poate l-aş fi
crezut, poate aş fi crezut în intenţiile domnului Mandu, şi în nevoia de a face
ceva pentru foştii sindicalişti pe care îi cheamă sub stindardul său acum, dacă
nu aş fi ştiut că domnia sa mai este membru şi chiar şef al unui ONG, îi spune
parcă „Octavian Paler” şi atunci mă întreb eu aşa ca olteanul cu ochii la
căpistere, „măi, omul acesta e făcut să comande şi să tot înfiinţeze asociaţii
în care să se pună şef sau asta este jucăria lui şi altceva nu ştie să facă?
Alege domnia sa un nume patriotic, sau patriotard, „Alianţa Servim Patria” şi
gata, toţi militarii fuga la el în grădină. Pe ce punem pariu, că va exista şi
acolo o listă cu membri fondatori secreţi, care nu va fi făcută publică
niciodată şi că pe lista aia se va afla domnul Dogaru? De ce spun asta? Pentru
că în 2010, la prima întrunire a CNR al SCMD dintre toţi cei care au luat
cuvântul, unul singur s-a făcut preş în
faţa conducerii „de partid şi de sindicat” spunând: „sunt mândru că îl avem pe
domnul Dogaru preşedinte de sindicat.” Mi-a venit să vomit, dar din respect
pentru cei de faţă m-am abţinut. Sunt şi alţii care ţin minte probabil celebra
temenea a domnului Mandu. Să înţelegem acum că prin actul său de schismă nu mai
este mândru de apropierea de măreaţa figură istoriografică? Ei aş! Da de unde?
Eu înţeleg că şi acum, ca şi atunci domnul Mandu, un intelectual, fără
îndoială, a făcut şi face jocul lui Dogaru pregătind un precedent iniţiind
desfiinţarea sindicatului acuma cât încă mai sunt ceva fonduri cu care să plece
în buzunare membrii fondatori, aşa cum spune statutul. Nu ştiu câţi cunosc, dar
dacă sindicatul se desfiinţează, toate bunurile mobile şi imobile toate
fondurile revin membrilor fondatori, inclusiv cele ale filialelor care nu sunt
persoană juridică. Din cauza asta a specificat domnul Dogaru în statut că
filialele nu au dreptul să se constituie în persoană juridică. Deştept băiatu`. Deci tot ce a fost
cumpărat cu banii sindicaliştilor intră în posesia membrilor fondatori conform
statutului. Cu alte cuvinte şi dacă sindicatul rămâne fără lichidităţi numai
din vânzarea chiar la mâna a doua a zecilor, sutelor de telefoane,
calculatoare, televizoare, imprimate, laptopuri, aparat de filmat, maşina, tot,
absolut tot formează un capital imens şi se scot sume frumuşele care vor fi
împărţite între membrii CD şi aliaţii lor care bineînţeles vor fi recompensaţi
– probabil – şi ei pentru ajutorul dat.
Sunt curios,
oare acum va sări cineva ca ars să spună că Mandu loveşte în interesele SCMD că
urmăreşte desfiinţarea acestuia, că este omul lui Băsescu, sau al lui Oprea?
Bineînţeles că nu, pentru că este omul lui Dogaru şi îi face jocul. Parşiv!
Un lucru este
clar, nimeni nu vrea să se dea jos de pe cal şi dacă e să fie dat jos, omoară
calul, să nu îl mai încalece altul. Balada lui El Zorab este mai vie ca
niciodată.
