CĂTRE,
DEPARTAMENTUL DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI
Domnului TOMA
ZAHARIA
Propunerile Filialei Craiova a Sindicatului Cadrelor Militare
Disponibilizate (SCMD) în urma videoconferinţei din 08.03.2012, organizată de
PSD la care din partea SCMD au participat col.(r) Mircea Dogaru, gl.mr.(r)
Constantin Năstase şi col.(r) Valeriu Pricină.
I. SUBMINAREA AUTORITĂŢII INSTITUŢIONALE PRIN ACORDAREA GRADELOR MILITARE
ŞI PROFESIONALE PE CRITERII POLITICE.
Militarii din garnizoană Craiova salută iniţiativa PSD, (Departamentul de
Apărare şi Siguranţă Naţională) de a aduce în dezbaterea societăţii civile,
precum şi a celor interesaţi a problemelor legate de reforma instituţiilor din
sistemul naţional de apărare, inclusiv sistemul de pensii militare şi apreciază
că:
Adevărata criză a societăţii româneşti, ale cărei consecinţe vor fi cel mai
greu de depăşit – este criza morală şi de
încredere, a cetăţenilor în instituţiile statului, precum şi încrederea în aproapele
sau. Cei douăzeci şi doi de ani de rătăcire în “labirintul tranziţiei” au distrus pe lângă economia naţională şi un
întreg sistem de valori culturale, educaţionale
şi morale dobândit pe parcursul istoriei noastre zbuciumate şi controversate.
Prin politicile practicate în toate domeniile de activitate şi cu masca
unei false reforme a statului, actuala putere politică (PDL, UDMR, Minorităţile
Naţionale şi adunătura numită U.N.P.R.) a distrus sistemul de valori din educaţie,
desfiinţând şcoli şi licee, umilind dascălii prin salarii de mizerie, promovând
mediocritatea şi nonvaloarea printr-o
politizare excesivă a învăţământului.
Consecinţa acestei practici a fost exprimată de chiar Preşedintele României
care a afirmat fără ruşine şi teamă că “şcoala
românească produce tâmpiţi” fără aş pune problema din cauza cui.
Lipsa de clarviziune şi a strategiilor pe termen lung în domeniul învăţământului
inclusiv a învăţământului militar, promovarea intereselor de grup în înfiinţarea
învăţământului privat fără a respecta standardele de calitate în domeniu, politizarea
conducerilor instituţiilor de învăţământ şi finanţarea sistemului pe criterii clientelare
au dus la slăbirea calităţii actului de învăţământ cu consecinţe deosebit de
grave în plan social, economic, dar mai ales moral.
De acest “cancer” nu a scăpat nici sistemul naţional de apărare în care
sistemul de învăţământ a suferit mai multe transformări care deşi se doreau a
fi un salt calitativ au însemnat regres şi diminuare a calităţii. De la Şcolile
militare de ofiţeri de 3 ani, la Institutele Militare( pe arme şi specialităţi ), la Academiile de Forţe
(Terestre, Aeriene, Navale, de Poliţie) cu durata de 4 ani, iar acum înapoi la
…Dumnezeu mai ştie ce.
Acestor bâjbâieli, coroborate cu lipsa de consecvenţă în respectarea
prevederilor referitoare la evoluţia în cariera
stipulată în legile, statutelor profesionale şi în Ghidul Carierei Militare precum
şi alterarea şi infestarea corpului
de cadre militare pregătite în instituţiile militare de învăţământ cu
“personaje” intrate în sistem şi “filiera
indirectă”, de fapt o modalitate de promovare a clientelei de partid şi a
nepotismului, au condus şi conduc la bulversarea şi schimbarea valorilor din
sistem, promovarea mediocrităţii, lipsa de motivare a cadrelor din sistem
pentru creşterea pregătirii profesionale, lipsa de atractivitate faţă de cariera militară a celor din afara
sistemului, toate cu consecinţe deosebit de grave asupra autorităţii sistemului
şi a capacităţii sale de a face fata cerinţelor pentru care fiinţează.
Pentru înlăturarea tuturor disfuncţiilor din sistem, pentru revenirea la un
cadru de normalitate întemeiat pe principii şi reguli clare care să confere sistemului calitate şi credibilitate,
susţinem cu fermitate Programul de
Guvernare al PSD care speram că este şi al alianţei USL “România corectă -
România socială”.
Propunerile
noastre sunt următoarele:
1. Reaşezarea învăţământului militar pe principii ştiinţifice şi de
calitate prin respectarea Standardelor Europene şi NATO în domeniu precum şi integrarea
lui în sistemul de învăţământul românesc.
Învăţământul militar superior din sistemul de apărare, siguranţă şi ordine
publică să se facă prin “Universitatea
Naţională de Apărare” care să cuprindă institute şi facultăţi specifice
fiecărei categorii de forţe şi specialităţi militare (aviaţie, marină,
artilerie, geniu, informaţii, poliţie, pompieri, jandarmi etc.).
Programa de studiu să includă pe lângă disciplinele de specialitate militară,
materii şi cursuri care se predau în facultăţile civile şi care dau suportul ştiinţific
al specialităţii militare, în aşa fel încât absolventul să dobândească pe lângă
specialitatea militară şi echivalarea în viaţa civilă care la un moment dat să-i
permită integrarea lui pe piaţa muncii internă şi externă.
Acest sistem de pregătire este în deplina concordanţă cu evoluţia în cariera militară care este
piramidală, oferind posibilitatea sistemului să-i menţină în activitate pe cei
mai valoroşi şi în acelaşi timp oferind posibilitatea şi celor plecaţi din
sistem să-şi găsească locul în societate fără a nu fi nevoie de cheltuieli
suplimentare pentru reconversie
profesională.
Prin aplicarea acestui sistem va avea de câştigat în primul rând sistemul militar , care va avea cadre
cu un înalt nivel de pregătire şi care îi va păstra în structura pe cei mai
valoroşi dintre cei valoroşi, societatea civilă care va avea posibilitatea să
integreze specialişti foarte buni, dar şi oameni pregătiţi în spiritual rigorii
militare ai onoarei şi demnităţii şi nu în ultimul rând vor beneficia şi absolvenţii
care vor avea posibilitatea să le fie recunoscute eforturile depuse pe timpul
studiilor şi activităţilor în sistemul militar, fiindu-le recunoscută pregătirea
şi expertiza atât în armată, cât şi în societatea civilă.
2.
Menţinerea liceelor militare cu tradiţie în selecţionarea şi pregătirea unor
tineri valoroşi care iubesc cariera militară, instituţii care dau şansa la învăţătură
şi tinerilor proveniţi din familii modeste fără posibilităţi materiale, tineri
dotaţi cu calităţi intelectuale deosebite.
Admiterea în toate instituţiile militare de învăţământ să se facă prin examene.
3.
Desfiinţarea filierei indirecte de pătrundere în sistem – eliminarea din rândul
cadrelor a celor proveniţi pe această cale astfel: deposedarea de gradul
militar, dar păstrarea persoanei în sistem ca specialist până când sistemul îşi
pregăteşte specialişti.
4.Gradul militar fiind proprietatea celui care îl poartă să se acorde numai
celor care parcurg sistemele militare de învăţământ. Între grad – funcţie –
solda şi pensie militară de stat (rentă) să existe o legătură care să ofere
persoanei motivare, siguranţă şi prestigiu.
Nimeni să nu primească nimic fără să
merite şi fără să aibă acoperire în pregătire, expertiza, efort depus şi rezultate
5. Stoparea acordării gradelor militare ca şi recompensa politică, anularea
şi retragerea gradelor militare pentru cei care le-au dobândit fraudulos prin încălcarea
legilor. Redesenarea scării valorilor şi ierarhiei militare. Prin retrogradarea
militară cei vizaţi vor fi dezonoraţi şi reaşezaţi acolo unde le este locul în ierarhie
şi nu acolo unde s-au cocoţat aducând grave prejudicii de imagine instituţiei
militare.
6. Depolitizarea instituţiilor militare şi promovarea în grad şi funcţii
numai acelor cu studii militare, calităţi şi expertiză în domeniile în care
lucrează.
7. Sancţionarea tuturor acelora care au executat ordine şi dispoziţii ilegale
şi care au avansat în grad şi funcţie datorită obedienţei fără de puterea
politică şi nu urmare a expertizei profesionale şi a meritelor militare.
8. Întărirea legăturilor dintre forţele active (operaţionale) şi armata de
rezervă. Înfiinţarea de unităţi de rezervă cu nuclee de cadre active în care
cadrele de rezervă şi militarii rezervişti să-şi perfecţioneze pregătirea
profesională. Aceste forţe de rezervă să fie instruite după aceleaşi standarde
cu cele active şi să reprezinte asemenea Gărzii Naţionale din SUA o forţă
importantă care alături de forţă activă să sporească capacitatea combativă a
armatei române.
9. Crearea cadrului legal şi creşterea interesului instituţiilor din
administraţia centrală şi locală, pentru integrarea militarilor rezervişti (pensionaţi
la vârstă şi anticipat) în activităţile din societate potrivit expertizei şi competentelor
profesionale precum şi a experienţei dobândite. Abrogarea urgentă a aberantei
legii 329 / 2010.
10. Redarea categoriei socio-profesionale a militarilor, a respectului pe
care îl merită, alături de celelalte categorii de cetăţeni din societatea românească.
II. PENSIILE MILITARE – TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR
Revenirea de urgenţă la sistemul ocupaţional de pensii pentru militari şi poliţişti,
prin adoptarea unor legi în conformitate cu tradiţia românească, prevederile
legislaţiei naţionale şi internaţionale, similar celor din statele UE şi NATO, reprezintă
pentru militarii în rezervă, dar şi pentru cei aflaţi în activitate, un
deziderat major, o recunoaştere a privaţiunilor şi interdicţiilor la care
militarii şi familiile lor sunt supuşi în perioada de activitate, un act de
reparaţie morală şi recunoaşterea importantei activităţilor pe care viaţa
militară le impune prin angajamentul asumat, prin jurământul de credinţă faţă
de ţară şi popor.
Pensia militară de stat, mai corect renta, sau solda rezervistului, trebuie
să fie în concordanţă cu gradul militar la care prin muncă cinstită militarul a
ajuns, să reprezinte o recunoaştere a studiilor efectuate, a funcţiilor şi demnităţilor
îndeplinite şi nu în ultimul rând a sacrificiilor şi riscurilor asumate în perioada
de activitate. Pentru fiecare dintre aceste deziderate trebuie gândite reguli stricte şi corecte de recompensare, în aşa
fel încât să se păstreze atât scara ierarhiei militare dar şi contribuţia adusă
la dezvoltarea, apărarea şi perpetuarea valorilor naţionale şi internaţionale,
în strânsă corelare cu sacrificiile, privaţiunile şi riscurile asumate.
Înlăturarea tuturor anomaliilor şi inechităţilor instituite prin aplicarea
unui principiu străin carierei militare, şi anume aşa zisa “contributivitate”,
trebuie rezolvate printr-o îmbinare armonioasă a respectării principiului
dreptului câştigat, dar şi al celui al neretroactivităţii unei legi noi.
Regula de bază în regândirea şi reaşezarea sistemului de pensii militare pe
fundamente conforme cu sistemele occidentale, trebuie să fie:
-
respectarea principiului
dreptului câştigat;
-
corelaţia grad militar
- funcţie îndeplinită –
responsabilitatea avută în timpul activităţii;
-
privaţiuni, riscuri,
interdicţii şi limitări pe care funcţia şi condiţiile de muncă le-au impus;
-
condiţiile de muncă avute
în perioada de activitate;
-
calitatea muncii
prestate, studii efectuate, (aprecierile şi decoraţiile primite);
-
misiunile internaţionale
la care a participat precum şi angajarea în pregătirea şi susţinerea din ţară a
acestor misiuni.
Prin aplicarea riguroasă a acestor reguli şi principii vom putea diferenţia
pensiile militare şi vom înlătura toate inechităţile pe care actualul sistem
le-a generat, în care un colonel are pensia cât un subofiţer sau maistru-militar.
În scopul menţinerii legăturii dintre corpul cadrelor active şi cel de rezervă
şi pentru actualizarea continuă a pensiei cu solda de grad a militarilor
activi, trebuie aplicată în continuare regula corelării între pensie şi solda
de grad. Militarii nu au nimic în comun cu regula contributivităţii şi corelarea
funcţie de punctul de pensie.
Contributivitatea
unui militar nu este la sistemul de asigurări sociale de stat din punct de
vedere financiar, ci este mult mai mult contributivitate bazată pe jurământ de
credinţă faţă de ţară, de asumare de riscuri şi privaţiuni, de interzicere a
unor drepturi, de sacrificii şi limitări atât pentru el cât şi pentru familia
lui, mergând până la sacrificiul suprem.
III. CU PRIVIRE LA ORDINEA PUBLICĂ
ŞI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI
În anul 2011, în domeniul poliţiei rurale, s-a aplicat aşa zisa reformă a
lui Traian Igaş, fost Ministru Administraţiei şi Internelor. În locul celor 104
posturi de poliţie comunale în judeţul Dolj, s-au înfiinţat 15 secţii de poliţie
rurală care au grupat câte 7-8 comune. Precizăm că de această reorganizare au
profitat hoţii. În anul 2011, infracţiunile în mediul rural au crescut în judeţul
Dolj cu 15.3% faţă de anul 2010 respectiv de 7.689 la 8.866 fapte infracţionale.
Evoluţia fenomenului infracţional
trebuie urmărită cu atenţie şi în anul 2012. În sediile fostelor secţii de poliţie
au rămas şefii de posturi. În cazul în care pleacă în concedii de odihnă, se îmbolnăvesc
etc. în comune nu mai rămâne nimeni din partea poliţiei.
Noua reformă implică un consum
mai mare de carburanţi, deoarece autoturismele poliţiei trebuie să se deplaseze
de la sediul secţiilor rurale la celelalte localităţi pe care le arondează.
Ineficienţa activităţilor
derulate se datorează şi faptului că poliţiştii planificaţi în patrule nu cunosc
teritoriul şi populaţia localităţilor în care s-a produs evenimentul.
Tot în anul 2011, ca urmare a
modificărilor efectuate, 59 de poliţişti din judeţul Dolj au părăsit instituţia.
Pentru a elimina aceste
disfuncţionalităţi, discriminări şi a diminua efortul bugetar, este necesară întreprinderea
următoarelor măsuri:
-
amendarea şi modificarea
bazei legale în sensul revenirii la sistemul ocupaţional, a pensiilor militare
şi menţinerea în plată a drepturilor de pensie cele mai avantajoase determinate
pe baza elementelor reale care stau la baza stabilirii acestora;
-
corelarea periodică a
drepturilor de pensie a militarilor în rezervă şi în retragere cu drepturile băneşti
ale militarilor în activitate;
-
evaluarea cheltuielilor
suplimentare efectuate de la bugetul consolidat cu procesul de recalculare –
revizuire, în perioada 2010 – 2012, şi imputarea acestora în sarcina vinovaţilor.
Preşedintele Filialei 1 Craiova
Col.ec.(r)
Ioan Mişu NAON
